A stârnit de-a lungul vremii pasiuni, lăcomie și războaie. Vorbim despre aur, care există din belșug în subsolul României, iar căutătorii de comori s-au dovedit a fi neobosiți. Nici Dobrogea nu a fost ocolită de fenomen, galbenii și arginții luând drumul străinătății, grație intermediarilor.
- Publicitate -
Încă din secolul al XVIII-lea, un călător străin cumpăra monede de la Tomis și Mangalia. Fenomenul a continuat până în zilele noastre, sfidându-se toate legile. Vânătorii de comori au intrat în siturile arheologice și au lăsat în urmă dezastru. Din cauza politicii șovăielnice practicate după 1989 și neclarității legii patrimoniului național, întreg teritoriul s-a transformat într-un adevărat "teatru de război". Jefuitorii, dotați cu aparatură performantă, au scotocit siturile pontice în căutarea aurului. Mii de obiecte de valoare au ajuns în diverse colțuri ale lumii și nu s-au mai întors niciodată. Piese importante de la Dunăre până la mare au fost sustrase.
Elveția, în topul piețelor de desfacere a aurului românesc
Câteva zeci de casete cu monede de aur din perioada 1850-1916, unele dintre ele rare, au plecat cu acte în regulă la Moscova. Este vorba despre Tezaurul României, refugiat la Sankt Petersburg, în perioada 1916-1917.
Piesele dobrogene se găsesc în colecții din Iași, Călărași, București și din toată lumea.
Bogăția Dobrogei este mare - amintim doar tezaurul de la Mangalia, descoperit în anul 1960, cu 10.000 de piese din bronz și argint, tezaurul de la Tomis, cu circa 7.000 de piese din bronz, descoperit în 2003, și tezaurul de la Cernavodă, 1976, cu 2.400 de piese de argint. Specialiștii sunt alarmați că tot mai multe descoperiri sunt exportate ilegal. Așa s-a întâmplat și cu tezaurul de la Cumpăna, compus din sute de piese de aur.
În acest moment, SUA și Elveția sunt în topul piețelor de desfacere a aurului românesc.
Cele mai mari descoperiri, pierdute
Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Gabriel Custurea, spune că cele mai mari descoperiri în materie de aur din Dobrogea au ajuns prin alte părți.
"România modernă a fost construită după modelul franțuzesc. Pe vremuri, totul era centralizat la București, iar restul orașelor se supuneau marelui centru. Din acest motiv, în provincii nu s-a dezvoltat o viață politică, culturală, socială etc. Astăzi, la mai bine de 25 de ani de la Revoluție, se continuă aceeași politică păguboasă de centralizare", a declarat Custurea.
Datorită cercetării care s-a făcut până în anii ’50 pe banii Academiei Române, piesele din Dobrogea ajungeau la Muzeul Național de Antichități, azi Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din București.
v v v
Anul viitor, expoziția "Aurul și argintul antic al României", la care participă peste 30 de muzee din țară, va ajunge și la Constanța. Este vorba despre o expoziție care reunește peste 1.000 de artefacte, cum ar fi brățările dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia. Vor fi și piese din Dobrogea, care se întorc acasă doar pentru o scurtă perioadă.
Expoziția "Aurul și argintul antic al României" se va plimba în toată țara până în anul 2016, multe dintre aceste descoperiri remarcabile ajungând și în cadrul unei expoziții în China.