E jale în construcții. Sectorul care a propulsat România pe primul loc al creșterii economice în clasamentul Uniunii Europene, în ultimii doi ani, este în picaj. Investițiile corporatiste aproape că au dispărut. Cele din bani publici sunt doar de sămânță. Doar în zona construcțiilor de locuințe mai este ceva mișcare. Constructorii au privit cu speranță spre guvern, care anunțase programe de investiții în infrastructura rutieră, în mediul rural, în educație și sănătate. Acum, după 5 luni, ei constată că nu s-a deschis niciun nou șantier, cu finanțare publică.
Statul, frânar de serviciu
În județul Constanța, situația este de-a dreptul dramatică. Constructorii trăiesc din lucrările contractate anul trecut și aflate în derulare. Dar multe dintre ele s-au oprit pentru că nu mai au finanțare.
Domeniul locativ – cel mai dinamic de pe piața construcțiilor - este în grea suferință. Anul trecut, la nivelul județului, au fost eliberate 2.482 de autorizații de construire pentru locuințe, dar prea puține dintre ele mai asigură pâinea constructorilor. Populația nu mai are bani să-și continue proiectele.
Din cauza asta sunt tot mai puține solicitări pentru autorizații. În primul trimestru al lui 2009, au fost eliberate doar 466, în scădere cu 41,5% față de aceeași perioadă a anului 2009.
"Din păcate, piața construcțiilor începe să funcționeze din ce în ce mai greu. O mare parte din vină îi revine statului. De 6 luni nu am reușit să încasăm banii pentru lucrările executate pentru instituțiile lui. Banii din fonduri publice vin foarte greu. Uneori trece și un an de zile fără să se deconteze prestațiile. S-a ajuns la un blocaj în piață. Foarte multe firme de construcții au fost nevoite să-și închidă porțile" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", dr. în economie Dumitru Costea, administratorul companiei Travail Grup, din Constanța.
Investițiile din bani publici sunt foarte puține în județul nostru. De regulă, ele ajung pe mâna firmelor mari, cu capital străin. Sistemul licitațiilor are abonații săi. Criteriile de eligibilitate maschează, în fapt, selecția pe considerente politice. Firme cu 3 – 4 angajați devin antreprenorii generali ai investițiilor publice, iar firmele mici sunt nevoite să muncească în subantrepriză, pe bani puțini, achitați cu mari întârzieri. În condiții de criză, sistemul clientelar din sectorul investițiilor de stat funcționează cu și mai mare forță, iar victimele sunt firmele mici, afirmă Dumitru Costea.
Dobânzi descurajante
"Sectorul construcțiilor nu poate funcționa fără o piață a creditelor accesibilă. Din păcate, constatăm că băncile practică politica împrumuturilor scumpe, prohibitive pentru marea masă a populației și agenților economici. Relansarea investițiilor nu poate fi făcută când dobânzile sunt înalte" – spune interlocutorul nostru.
Criza economică a lovit și piața materialelor de construcții. Mulți dintre producători și comercianți suferă de aceleași boli ca și constructorii: comenzi puține, blocaj financiar, credite scumpe. "În aceste condiții, unele prețuri ale materialelor au rămas pe loc, iar altele au scăzut prea puțin" - afirmă Costea.
Ce perspective are sectorul construcțiilor să se relanseze? "Sperăm ca revirimentul să înceapă din toamnă, dar totul depinde de politica pe care o vor duce băncile în domeniul creditării."
Recesiunea a afectat piața forței de muncă din construcții. "Avem foarte multe solicitări de angajare din partea foștilor lucrători – declară Dumitru Costea. Sunt muncitori bine calificați. Unii dintre ei s-au întors din străinătate. Din păcate, nu avem front de lucru pentru ei. De la criza forței de muncă s-a ajuns la excedent de forță de muncă."
- Publicitate -
