2008 este un an mai bun pentru pomicultură, chiar dacă efectele secetei cumplite din 2007 se simt și acum în livezi. "Producțiile nu sunt cele pe care le așteptam noi" – afirmă Alexandra Indriaș, secretarul științific al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă Constanța.
Vremuri mai bune în cercetare
Faptul că vor fi cantității mai mari de fructe autohtone este o veste bună pentru consumatorul român, care se așteaptă ca, odată cu oferta mai mare, prețurile să coboare. "Angrosiștii sunt cei ce dictează în piață. Ei își pun adaosuri comerciale din care nu ajunge nimic la producători. Prețurile de producție din pomicultură sunt foarte mici. Noi încercăm să ținem cheltuielile cât mai jos posibil, pentru a rezista. Substanțele pentru tratamente costă enorm. Sectorul nostru de dezvoltare susținea și cercetarea. Din fericire, anul acesta avem mai mulți bani alocați pentru cercetare și îl degrevăm de această cheltu-ială" - spune Alexandra Indriaș.
Dacă producția are probleme din cauza secetei, a prețurilor și politicii duse de angrosiști, cum o duce cercetarea? "Anul acesta, ea stă foarte bine. Avem 8 proiectele, din care 3 din planul național și unul din cel sectorial II, cu Ministerul Agriculturii. Avem alte 5 proiecte depuse la competiția din 2008 și așteptăm rezultatul evaluării. Mai avem 8 proiecte de colaborare bilaterală cu China, Bulgaria. Moldova, Italia și Franța" – afirmă secretarul științific.
Caisul Constanța și piersicul Tomis
Proiectele vizează în principal ameliorarea unor soiuri, conser-varea unor resurse pomicole (după cum se știe, stațiunea de cercetare din Constanța deține colecțiile naționale de piersic și cais), problemele agro-eco-sistemelor, teme de pedologie și altele.
Specializarea de bază a stațiunii este ameliorarea soiurilor de caiși și piersici. Unitatea a obținut rezultate foarte bune până în prezent. Peste 25 de soiuri noi de piersic și 13 soiuri de caiși au fost omologate, plus 7 portaltoi pentru caiși și piersici.
Ce se urmărește prin crearea de noi soiuri? "La cais s-a dorit să se mărească varietatea în ceea ce privește epoca de coacere, să obținem soiuri cât mai timpurii și altele cât mai târzii. Avem, în prezent soiuri foarte timpurii. În câteva zile, vom ieși cu ele pe piață. Avem și un soi de cais care se coace în august. La piersic am mers pe varietate, pe soiuri cu pulpa albă sau galbenă, cu fruct rotund sau plat și așa mai departe. Ținta noastră este adaptarea pe solurile din Dobrogea, cu conținut ridicat de carbonat de calciu, uscate, cu textură mijlocie. Portaltoiul pentru cais a fost denumit Constanța, iar cel pentru piersic, Tomis" – precizează Alexandra Indriaș.
Piersicul împotriva deșertificării
Soiurile și portaltoiul create de stațiunea constănțeană sunt o soluție la fenomenul deșertificării. "Merg foarte bine în zonele de secetă – spune secretarul științific. Nu au avut apă o perioadă foarte lungă, dar cu toate acestea s-au dezvoltat bine. Iar dacă se intervine cu irigare prin picurare le merge extraordinar. Au un sistem radicular bine dezvoltat și se fixează foarte bine de sol. Nu necesită sistem de susținere. Se dezvoltă bine pe dealurile dobrogene și pe solurile în pantă, după cum au demonstrat-o plantațiile din Crucea."
Materialul pomicol produs la Constanța este achiziționat de producători din Arad, Timișoara, Oradea, Sălaj, Brăila, Galați, Călărași, Moldova. Particularii realizează plantații de piersici cu suprafața de 5 - 10 ha.
Ce-au văzut Beijingul și Parisul
Soiurile și portaltoiul produs la malul Mării Negre nu au ajuns la export. În schimb, străinii vin să se intereseze de rezultatele cercetării românești. "Chinezii au fost impresionați de ceea ce au văzut la noi și, probabil, vom face schimburi de materiale în baza proiectului de colaborare bilaterală pe care îl avem cu ei – spune Alexandra Indriaș. Avem relații de colaborare cu Franța, cu Italia (unde deținem licență). Se testează în aceste țări soiurile noastre. Există, de asemenea, colaborări cu Moldova și Bulgaria. Am avut foarte multe proiecte comune cu Ungaria. Acum, ne caută olandezii și austriecii. Sunt interesați să planteze la ei soiurile noastre de caiși și de piersici, să vadă cum le merge."
Drumul soiurilor românești spre export este barat, în special, de faptul că acestea nu sunt protejate prin patente. Până în prezent, nu au existat banii necesari pentru îndeplinirea formalităților. Se încearcă să se obțină finanțarea, în acest scop, prin proiecte europene.
- Publicitate -
