Peste exact 12 luni, portul Constanța va avea un nou Master Plan, un nou plan de dezvoltare până în 2040. Cel vechi, realizat de consultantul japonez JICA și care datează de la începutul deceniului trecut și-a îndeplinit menirea și este, deja, depășit.
După cum v-am anunțat, deja, contractul pentru efectuarea acestei lucrări i-a fost atribuit asocierii dintre SC ERNST & YOUNG SRL și INROS LACKNER AG (Germania).
În cele ce urmează vom vorbi despre INROS LACKNER AG, întrucât acesteia îi revine, se pare, rolul principal. Compania germană are o mare experiență în domeniul serviciilor portuare (elaborarea de master-planuri, studii de fezabilitate și de piață, de previzionare a traficului portuar, de reorganizare etc.). Dintre ultimele mari proiecte portuare realizate de ea, menționăm:
- planificarea și supravegherea lucrărilor de modernizare a portului Mombasa, din Kenya, astfel încât acesta să poată primi nave cu pescaj de 14,5 metri;
- proiectul noului port internațional Turkmenbashi (Turkmenistan), de la Marea Caspică, o investiție de 1,5 miliarde de dolari, pe o suprafață de 120 ha. Proiectul include, de asemenea, modernizarea rețelei de cale ferată ce va servi portul și construcția unui șantier naval;
- extinderea portului german Aken.
În opinia noastră, viitorul Master Plan va trebuie să aibă în vedere, printre altele, câteva direcții principale. Exploatarea uriașelor resurse de petrol și gaze din Marea Neagră, după anul 2020, și repornirea celor șase rafinării scoase din funcțiune, vor provoca explozia traficului de hidrocarburi în portul Constanța. Atunci, vor fi necesare unul sau mai multe terminale de gaze lichefiate și încă un terminal petrolier, pe lângă cel existent, care va trebui să se modernizeze până atunci.
Investițiile din agricultura Românei, Serbiei și Ungariei, îndeosebi cele din irigații, vor duce la dublarea traficului de cereale până în 2025. Actualele silozuri vor deveni neîncăpătoare și vor fi necesare noi investiții. Până în 2020, România va relua exportul de fructe și legume. Nu vor fi necesare terminale specializate, întrucât vor fi utilizate containere frigorifice.
Pe măsură ce rețeaua de autostrăzi va crește și căile ferate vor fi modernizate, traficul de mărfuri containerizate și cel de ferry-boat vor lua amploare. Actualele terminale specializate pot face față creșterii din următorul deceniu.
Relansarea traficului fluvial din portul Constanța depinde de asigurarea adâncimilor optime de navigație pe Dunăre, pe tot parcursul anului, dar și de dezvoltarea infrastructurii porturilor dunărene. Dacă în următorii zece ani se vor face investițiile necesare, traficul se va dubla până în 2020, în special pe seama cerealelor și mărfurilor containerizate.
Până în 2020, portul Constanța ar putea să atingă un trafic de 80 milioane tone pe an, iar până în 2030, la 100 de milioane de tone.