Cum a lăsat BNR shiping-ul românesc fără valută

În urmă cu peste 20 de ani, Banca Națională a României, la cârma căreia se afla guvernatorul Mugur Isărescu, a lăsat companiile de navigație de stat și private fără valută, contribuind, astfel la criza flotei naționale.

În cele ce urmează, vă prezentăm acest episod din războiul statului român împotriva shipping-ului autohton, așa cum l-am surprins în articolul "Shipping-ul privat din România este nemulțumit de nou! regulament valutar - Scrisoarea deschisă adresată guvernatorului BNR", publicat în ediția din 21 octombrie 1994, a cotidianului "Cuget Liber".

x x x

După cum se cunoaște, "Regulamen-tul privind efectuarea operațiunilor valutare", adoptat recent de Banca Națională a

României, a stârnit numeroase proteste.

O primă reacție la presiunile clienților o reprezintă recenta hotărâre a consiliului de administrație al B.N.R. de a se renunța la prevederea din regulament privind declararea provenienței și modului de utilizare a valutei de către persoanele fizice, recunoscându-se eroarea comisă.

lată, însă, că și alte prevederi ale respectivului regulament creează nemulțumiri și tensiuni, solicitându-se revizuirea lor. Una dintre reacțiile cele mai puternice o reprezintă cea a companiilor din shipping-ul privat românesc și a Asociației Companiilor Particulare de Navigație "East Maritime" Constanța. Ele au adresat următoarea scrisoare deschisă domnului Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R.:

"Subsemnatele, companii particulare de navigație din România, ne exprimăm poziția față de noul Regulament valutar astfel:

1. Obiectul nostru de activitate este transportul maritim internațional de mărfuri, cu navele pe care le operăm;

2. Ca urmare a acestui obiect de activitate, companiile noastre aduc aport valutar extern în con-turile deschise în băncile românești;

3. Dum­neavoastră ați afirmat pe postul național TV că persoanele fizice pot deține valuta obținută din activitățile comerciale, dar, în ciuda acestei afirmații, băncile și nou! regulament valutar interzic transferul de dividende în valută, pe teritoriul României, către acționarii români. Curios este faptul că acționarii străini pot obține dividende în valută, iar acționarilor români le este interzis acest lucru, chiar în țara lor, în România.

Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că nu este cinstit să nu avem dreptul și libertatea de a decide singuri asupra rodului muncii noastre, obținut ca urmare a unei munci legale, pentru care plătim taxele și impozitele aferente statului român. Ca atare, vă rugăm să binevoiți a revizui regulamentul valutar și să ne dați posibilitatea de a păstra venitul realizat, fie în valută, fie în lei, la libera noastră decizie, așa cum este normal să fie într-o țară liberă, în care se afirmă că nu se confiscă valuta, cu atât mai mult cu cât acest venit se realizează exclusiv din surse externe și se constituie ca aport valutar. De asemenea, menționăm că întâmpinăm greutăți deosebite în a efectua plățile restante către echipajele românești, întrucât și aici intervine același regulament valutar, iar prin contractele de ambarcare pe care le avem, 25 la sută din drepturi se plătesc la terminarea contractului de ambarcare, în scopul de a avea garanția –recuperării eventualelor daune de la cei care le-ar putea produce. Sperăm că veți revizui favorabil regulamentul, în sensul celor arătate mai sus". Semnează: Asociația "East Maritime" și companiile Cavara, Conav, Duplex Shipping Management, Hinmar, Johnson Junior, N.l. Johnson, Duplex Maritime, Carta Shipping, Euromar Shipping, Pontus Shipping, Taganav, Samarina, Tanker Ship Management, Eram", I.M. T. T.S., Oscar Maritime, Seaplan și Inter Ocean Service. Semnificativ este faptul ca aceste companii dețin în exploatare circa 80 la sută din navele aflate în management românesc.

Din informațiile pe care le avem, rezultă că unele companii românești din alte domenii au început să se orienteze, deja, spre deschiderea unor conturi valutare la bănci străine și vor opta pentru mutarea sediului societăților în afara granițelor României, pentru a-și proteja câștigurile în valută. După cum se observă, actualul regulament va îndepărta fluxurile valutare de conturile băncilor românești.