Posibilitatea ca gigantul petrolier Chevron din SUA să primească undă verde pentru a începe, pe viitor, forajele pentru extragerea gazelor de șist în Dobrogea îi ia cu fiori reci pe mulți constănțeni, și asta deoarece se va aplica metoda fracționării hidraulice, una extrem de controversată.
- Publicitate -
Ieri, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, împreună cu alți parteneri, a organizat masa rotundă "Posibile efecte ale exploatării gazelor de șist asupra turismului de litoral", care s-a bucurat de un mare interes. În rândul invitaților s-au numărat reprezentanți ai mai multor instituții, organizații, asociații care se vor implica (într-o oarecare măsură) ori consideră că vor avea de suferit, într-un fel sau altul, de pe urma acestui proiect.
Așa după cum se știe, pentru zona Dobrogei sunt vizate perimetre din Adamclisi, Costinești și Vama Veche. La discuții au participat, printre alții, și au avut posibilitatea unui speech de 4 minute, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, ABADL, OIL Terminal, ANAT, Mare Nostrum, Asociația Litoral - Delta Dunării, Vama Verde, însă au fost reprezentate și localitățile Limanu și Adamclisi, în total 13 invitați care și-au exprimat punctul de vedere verbal, dar și în scris.
De altfel, scopul organizării mesei rotunde a fost acela de a crea oportunitatea ca toate părțile interesate să își prezinte punctul de vedere și să împărtășească opiniile cu privire la tema propusă, astfel încât să fie adoptate cele mai potrivite poziții ale "actorilor" implicați.
"Ceea ce s-a organizat astăzi, la sediul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța este doar o primă etapă a demersului, iar grupul de lucru care a inițiat această acțiune va face toate demersurile pentru ca, printr-o deplină transparență, toate materialele prezentate, inclusiv depozițiile scrise, să se găsească pe site-ul CCINA. De asemenea, se va redacta un material sinteză ce va fi trimis autorităților locale și centrale", au precizat reprezentanții CCINA Constanța.
Contaminarea pânzei freatice și a sursele de apă potabilă, existența unui risc seismic asociat, dar și distrugerea turismului se pare că sunt principalele temeri și argumente contra aduse ieri de majoritatea participanților la masa rotundă.
Iată și care au fost concluziile oficiale: "Punerea în balanță, pe de o parte, a posibilelor seisme ce pot apărea, afectarea apei, utilizarea unor substanțe periculoase, iar de cealaltă parte posibilele câștiguri financiare, în forța de muncă ocupată, salarii, dar și ca venituri ale populației și ale statului, duce la ideea că nu ne putem permite riscurile, atât ca dobrogeni, cât și ca țară, de a se realiza exploatarea gazelor de șist în zona litorală. Consecințele exploatării gazelor de șist ar fi deosebit de grave, în privința poluării pânzei freatice, dar și a poluării vizuale, prin prezența unui număr mare de sonde și conducte, care ar compromite activitățile turistice și, nu în ultimul rând, este necesară luarea în considerație a riscurilor de a se provoca seisme puternice în Dobrogea".
Lipsește informația
Înverșunarea este cu atât mai mare cu cât nu există studii de impact vizavi de această metodă - fracționarea hidraulică, ori cercetări din care să rezulte că gazele de șist sunt "energie curată". În plus, și alte țări, precum Bulgaria, au interzis acest tip de foraj, lucru care îi pune încă odată pe gânduri pe români.
Atât locuitorii din Limanu, cât și cei din Adamclisi nici nu vor să audă de exploatarea gazelor de șist, au subliniat ieri doi dintre candidații la scaunul din primar din cele două localități: "Oamenii nu vor să li se otrăvească apa și pământul. Majoritatea trăiește din agricultură. Suntem expuși unor mari pericole, asta au înțeles ei. Noi nu am fost informați despre ceea ce se întâmplă cu aceste explorări și exploatări. Vrem să fie reluate discuțiile, iar decizia finală să fie luată după ce se știu toate amănuntele".
Activiștii de la Vama Verde sunt poate cei mai radicali. Nu vor să audă nici măcar de prospecțiuni, și asta deoarece riscul este foarte mare și în acest caz, susțin ei, așadar cer anularea licențelor de explorare - exploatare. Se strâng și semnături în acest sens.
Opinii pro
"Tehnologia este foarte bine pusă la punct pentru exploatările de acest gen, în ciuda a ceea ce se discută, la nivel de opinie publică. Trebuie însă efectuată o analiză corectă, un studiu de impact. Legislația trebuie clarificată, dar nu trebuie mers din start pe ideea de «nu». Sunt argumente pro și contra. Tehnologia este, repet, foarte bine pusă la punct, dar există probleme de legislație și orice discuție fără un studiu de impact este o discuție inutilă", a precizat reprezentantul OIL Terminal la această masă rotundă, Doru Luțac.
Potrivit acestuia, nu există pericolul unor cutremure însă, referitor la contaminarea pânzei freatice, sunt mai multe aspecte de luat în calcul: "Eu sunt geolog de profesie, nu există absolut niciun pericol să se producă cutremure cu efecte catastrofale, eventual mici rearanjări la nivelul solului, care ar putea să producă cutremure la nivelul de 1, 2 grade, care nici nu s-ar simți. Referitor însă la pânza freatică, aceasta ar putea să fie problema reală, cea mai importantă, care ar putea să fie factorul decizional împotriva acestui proiect. Dar, trebuie văzut la ce nivel se lucrează, pentru că dacă s-ar efectua aceste fracționări hidraulice în apropierea pânzei freatice, atunci este o problemă reală. Dacă, în schimb, se vizează adâncimi de 2.000 - 3.000 de metri, care sunt la distanță foarte mare de nivelul freatic, atunci nu ar fi niciun fel de problemă".
