"Învățământul românesc și economia reală sunt două linii paralele", a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, la întâlnirea de ieri, cu ziariștii.
- Publicitate -
"Economia a suferit schimbări majore generate de privatizările din anii ´90, de măsurile de restructurare din etapa preaderării la Uniunea Europeană și de cele adoptate după intrarea în UE. La ele se adaugă reorientarea economiei fiecărui județ. La toate aceste transformări, învățământul nu a reacționat. A continuat să ducă aceeași politică de menținere, cu orice preț, a catedrelor existente. Ca urmare s-a ajuns la un impas, la o criză a forței de muncă calificate" - a spus Daraban.
Problemele pieței forței de muncă vor fi abordate și în cadrul sondajului la nivel național comandat Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS), de către Camera de Comerț și Industrie a Românie. Cercetarea este axată pe opt teme legate de mediul de afaceri și permite o analiză comparativă cu datele studiului precedent.
Referindu-se la învățământul superior din municipiul Constanța, președintele CCIR a afirmat: "Sunt de 14 ani la CCINA. În toată această perioadă, nu m-am întâlnit cu rectorii universităților constănțene decât la recepții. Nu ne-a întrebat niciunul despre economia reală. Nu ne-a întrebat nimeni de la Academia Navală "Mircea cel Bătrân" și Universitatea Maritimă Constanța, care scot absolvenți pe bandă rulantă, dacă mai există pavilion românesc. Aici e problema: neadaptarea la realitate! Cei din anul întâi de studii știu că trebuie să-și găsească de lucru în flotele străine. Doar câțiva mai nimeresc pe la remorcherele din porturi sau pe navele fluviale. Bieții studenți sunt înebuniți să-și găsească un loc de practică, deși școala este responsabilă de practica studenților. Eu, personal, sunt asaltat de cereri de cadeție. Aceasta e oglinda învățământului românesc".
Vorbind despre faptul că un număr mare de persoane preferă să trăiască din ajutoarele sociale, în loc să muncească, în condițiile în care tot mai mulți agenți economici se plâng că nu găsesc pe piață nici lucrători necalificați, Daraban a semnalat următorul fenomen:
"A apărut o nouă categorie socială: cursantul din învățământul profesional gratuit. În momentul în care cei înscriși figurează că sunt la cursul de reconversie profesională primesc ajutorul de șomaj, ajutoare sociale. Sistemul cameral, oamenii de afaceri cer de mult timp să se pună capăt acestei practici. Pentru a primi ajutoare sociale, cei apți de muncă ar trebui să presteze o activitate în folosul comunității."
