La sfârșitul săptămânii trecute, Banca Națională a României a aniversat 146 de ani de la înființare, ocazie cu care Sucursala Constanța a invitat publicul larg la vizitarea expoziției permanente aflate la parterul clădirii emblematice din Piața Ovidiu.
- Publicitate -
Expoziția BNR Constanța – istoria banilor în România
Expoziția punctează câteva momente importante din istoria monetară a României în cadrul unor tururi ghidate susținute de cele trei reprezentante ale Biroului de Educație financiară, muzeu și comunicare: Nicoleta Istrate Scrădeanu - șef birou, Raluca Sandi și Monica Comșa - referenți de specialitate.
„Din 1880 și până în prezent, BNR este singura instituție care are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României, sub formă de bancnote și monede. Bancnotele se tipăresc la Imprimeria Băncii Naționale a României, iar monedele se bat la Monetăria Statului.
Primele bancnote cu valorile nominale de 20, 100 și 1000 lei au fost tipărite în 1881. Bancnotele au fost realizate după schițele pictorului Nicolae Grigorescu, un colaborator apropiat al BNR încă de la începuturi, o dovadă a acestei relații speciale fiind tabloul «Rodica la secerat» care se află expus în sala de consiliu din Muzeul BNR“, au transmis reprezentanții băncii centrale.
Prima bancnotă românească și elemente de siguranță
Constănțenii care au trecut pragul sucursalei în Ziua Porților Deschise au putut observa prima bancnotă de 20 de lei, prima emisă de BNR.
„Ce ne atrage atenția este scrierea arhaică, specifică perioadei latiniste a vremii respective, dar și culoarea dominantă de albastru cobalt care, de fapt, ascunde un element de siguranță. Această cerneală specială, «bleu de France», avea proprietatea de a reflecta lumina, iar cu tehnica fotografică de la 1880 poza ar fi ieșit albă, astfel încât bancnotele nu puteau fi reproduse fotografic.
Foarte apreciate de public sunt bancnotele din vremea comunismului sau primele de după Revoluție, dar și seria completă de bancnote de dinainte de denominarea din 2005, adică de tăierea celor patru zerouri.
În 2003, a fost emisă bancnota de 1.000.000 de lei, care deține un record mondial - cea mai mare valoare nominală a unei bancnote de plastic“, au explicat reprezentanții BNR Constanța.
Tezaurul României de la Moscova – o datorie istorică
Un alt subiect mai puțin cunoscut de publicul larg este istoria tezaurului evacuat la Moscova și nereturnat după mai bine de un secol. În timpul Primului Război Mondial când o mare parte din țară fusese ocupată de trupele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia), conducerea țării s-a retras la Iași.
Riscul ca întreaga țară să fie ocupată de armatele Puterilor Centrale a determinat Guvernul României să evacueze Tezaurul României la Moscova, în două etape, în decembrie 1916 şi în august 1917: rezerva (stocul de aur) Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria şi importante valori istorice şi culturale.
După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul BNR și valorile cultural-istorice românești transferate la Moscova.
Demersuri europene pentru recuperarea tezaurului
Începând cu anul 2023, Banca Națională a României a inaugurat o nouă etapă privind internaționalizarea problemei Tezaurului de la Moscova, pentru a se aduce la cunoștința opiniei publice și a decidenților din Uniunea Europeană existența unei creanțe a României asupra Federației Ruse.
În ședința plenară a Parlamentul European, desfășurată la Strasbourg în 14 martie 2024, a fost dezbătută și adoptată, cu un mare număr de voturi, Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia.
Potrivit acestui document, Parlamentul European solicită Rusiei să returneze complet României Tezaurul Băncii Naționale a României, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917 și nu a fost restituit nici în 1935, nici în 1956, şi invită Comisia şi Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
