În urmă cu aproximativ trei ani, Ministerul Agriculturii a demarat o campanie în urma căreia producătorii agricoli erau invitați să își înregistreze produsele cu caracter tradițional. Anii au trecut, guvernările și miniștrii s-au schimbat, iar capitolul produse tradiționale românești a rămas "în aer".
- Publicitate -
Motivele din cauza cărora s-a ajuns în această situație sunt multiple. Autoritățile dau vina pe producătorii agricoli, acuzându-i că nu s-au arătat interesați de protejarea produselor realizate și a tradiției, în timp ce aceștia din urmă dau vina pe autorități, că nu acordă sprijin în acest demers, și pe condițiile care trebuie îndeplinite.
Una peste alta, cert este că, la nivelul județului Constanța, dosarul pentru înregistrarea produselor tradiționale dobrogene este în continuare gol, cu toate că există câteva produse, cum ar fi brânza și cașcavalul dobrogean sau plăcinta dobrogeană, care s-ar încadra perfect în această categorie. "De trei ani, dosarul este deschis și nu am primit nici măcar o solicitare, ca să putem avea măcar ce verifica. Practic, atâta timp cât nu există cereri la dosar înseamnă că nu există nici produse tradiționale dobrogene. Noi, ca instituție, am încercat să îi convingem pe producătorii agricoli de avantajele pe care le-ar avea în urma înregistrării, însă ne-am lovit de fiecare dată de refuzuri. Am organizat chiar o întâlnire de amploare și tot degeaba. Cel mai elocvent exemplu este al unui producător de brânză din comuna Săcele care putea să înregistreze drept produs tradițional cașcavalul dobrogean, dar a refuzat categoric, motivând că nu este dispus să investească alți bani și să nu obțină nimic de pe urma investiției. Este păcat, mai ales în condițiile în care comunitatea europeană alocă fonduri importante pentru promovarea produselor tradiționale", a declarat, pentru "Cuget Liber", Cristi Stamuli, reprezentantul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Constanța.
Frica de controale
Mai mult decât atât, din câte se pare, un alt motiv ar fi teama de care dau dovadă producătorii agricoli atunci când vine vorba de relațiile cu comunitatea europeană. "Nu suntem singurul județ unde nu există înregistrate produse tradiționale. Ca noi este și Tulcea, unde produsele care ar putea fi înregistrate sunt mult mai numeroase, mai ales că zona este vestită pentru diversele modalități de preparare a peștelui. Am auzit însă de un caz, nu din județul Constanța, în care un producător și-a înregistrat un produs care se prepara după rețeta tradițională, însă, după scurt timp, au venit reprezentanții Autorității Sanitar Veterinare care i-au interzis să mai producă, pe motiv că nu respectă normele europene. La scurt timp, producătorul a trebuit să își închidă fabrica", a adăugat Cristi Stamuli.
Ministerul încă așteaptă
Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a prezentat zilele trecute "Sistemul de înregistrare și protecție a denumirilor produselor agricole și alimentare românești" precum și pașii care trebuie făcuți la înregistrarea produselor și condițiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de protecție pe plan național și comunitar.
În opinia reprezentanților MADR, promovarea produselor tradiționale românești ar putea aduce beneficii considerabile economiei rurale, în timp ce sistemul de protecție va permite elaborarea de indicații geografice și denumiri de origine specifice României, și va asigura totodată o concurență loială între producătorii produselor care poarta aceste denumiri.
Potrivit actelor normative aflat în vigoare, pentru a dobândi protecția unei denumiri de origine, produsul trebuie să fie originar din regiunea respectivă, calitatea și caracteristicile lui să fie datorate mediului geografic, producerea, prepararea și procesarea să aibă loc numai în aria geografică definită, iar materiile prime să provină numai din zona delimitată.
