Traficul fluvial are multe atuuri, este sigur, rapid, ieftin şi prietenos cu mediul, însă România este încă departe de a pune în adevărata valoare potenţialul Dunării. Blocajele provocate de adâncimile variabile ar putea deveni însă istorie, odată ce proiectul Fast Danube, parte a coridorului Rin - Dunăre, ce leagă vestul de estul continentului, va deveni realitate. Iar primii paşi au fost deja făcuţi!
- Publicitate -
Prima procedură de achiziţie din cadrul proiectului Fast Danube, un proiect strategic finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, ce are ca scop deblocarea circulaţiei pe Dunăre, a fost lansată „la apă”, având o valoare estimată de 13,7 milioane de euro.
„A fost lansată prima procedură de achiziţie din cadrul proiectului Fast Danube 2 - Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, un proiect strategic finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
Este un proiect realizat împreună cu partenerii bulgari ce are ca scop deblocarea circulaţiei pe Dunăre, eliminarea zonelor cu probleme pentru navigaţie şi crearea unor condiţii mai sigure şi mai eficiente pentru transportul pe apă. Concret, proiectul va permite ca navele să circule pe Dunăre aproape tot anul (340 zile/an), faţă de situaţia actuală de aproximativ 280 zile”, a transmis ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ciprian Şerban.
Prima achiziţie lansată vizează monitorizarea impactului asupra mediului, cu o valoare estimată de 13,7 milioane de euro şi o durată de nouă ani.
Ministrul Transporturilor a subliniat faptul că, odată cu implementarea acestui proiect, va creşte cu cel puţin 20% volumul de trafic de marfă pe Dunăre, se vor reduce costurile şi timpii de transport şi va avea un impact major pentru Portul Constanţa, care devine şi mai important în sud-estul Europei.
„Prin acest proiect, România îşi consolidează rolul de hub regional de transport şi îşi valorifică unul dintre cele mai importante atuuri naturale: Dunărea. În acelaşi timp, toate oraşele din România situate de-a lungul Dunării vor beneficia de posibilitatea de dezvoltare reală'", susţine Ciprian Şerban.
Fast Danube este un proiect de interes european, parte a coridorului Rin - Dunăre, care leagă vestul de estul continentului şi conectează nouă state membre ale Uniunii Europene.
Canalul Dunăre-Marea Neagră, potenţial uriaş de dezvoltare
Finalizarea proiectului Fast Danube va favoriza în bună măsură şi traficul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, care are un potenţial uriaş de dezvoltare, fiind o componentă esenţială a reţelei de transport fluvial ce leagă Marea Nordului de Marea Neagră.
„Practic, porturile Constanţa şi Rotterdam, din Olanda, sunt legate de un şenal navigabil de 3.100 kilometri: Canalul Dunăre-Marea Neagră - Dunărea - Canalul Main-Rin. Barjele cu mărfuri ar trebui să circule non-stop, la fel şi navele de pasageri, însă pragul maximal de încărcare al canalului este departe de a fi atins.
Traficul fluvial, ca importanţă, este pe locul al doilea, după cel maritim. Este sigur, ieftin, nu se plătesc accize la combustibili şi este prietenos cu mediul. Este încurajat foarte mult la nivelul Uniunii Europene, mai ales că descongestionează în bună măsură traficul feroviar şi maritim. Fiind ieftin, pentru multe companii, este alegerea cea mai bună pentru a-şi transporta mărfurile”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, ing. Darius Ion, şeful Departamentului ecluze şi staţii de pompare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA Constanţa.
Nu numai administraţia canalelor ar avea de câştigat de pe urma acestui proiect, ci şi comunităţile locale care au port la Dunăre şi care, din cauza sincopelor traficului fluvial, pierd bani mulţi şi totodată oportunităţi de dezvoltare.
„În România, sunt probleme cu adâncimile pe Dunăre, cu dragajul, mai ales vara, când nivelul Dunării variază foarte mult, de la doi metri şi ceva până la 10-12 metri. Când nivelul Dunării este scăzut, se creează blocaje, navele întâmpină dificultăţi. Din acest motiv, noi, la Administraţia Canalelor Navigabile, nu putem atrage pe canal traficul de containere, pentru că nu există predictibilitate", a mai spus inginerul Darius Ion.