România e bântuită de fantome. Nu-i vorba de stafiile voievozilor însetați de sânge sau ale victimelor răpuse de ștreang, sabie și țeapă, care își fac de cap doar în peliculele holywoodiene. "Nălucile" care mișună, astăzi, prin Țara lui Dracula sunt înscrise, oficial, la Ministerul Justiției, în Registrul Comerțului. Au adrese declarate, au capital social și au primit numere de înregistrare și coduri fiscale.
- Publicitate -
Un atentat la securitatea națională
Presa și instituțiile statului le-au botezat "firme fantomă" pentru a le diferenția de restul entităților ce alcătuiesc economia națională. Numele li se trage de la faptul că au materialitate - sedii, asociați, acționari, administratori și directori - doar pe hârtie, nu și în realitate. Instituțiile statului - Inspecția Fiscală, Garda Financiară, Poliția și Justiția - nu reușesc să le găsească, niciodată, la sediile declarate.
Se spune că "firmele fantomă" au o existență paralelă cu economia... vizibilă, că ar trăi în subteranele ei. Nu sunt de acord cu această opinie. Cred că, dimpotrivă, ele sunt perfect integrate în mecanismul defect al economiei naționale, din care refulează, în conturile proprii, taxele și impozitele cuvenite statului. Existența lor parazitară, vampirică devine vizibilă, pentru opinia publică, după un tun cu rambursări de TVA de zeci și sute de miliarde de lei, care produce, pentru o vreme, vid în trezoreriile Ministerului de Finanțe. Sau când se produce o spălare masivă de valută, de zeci de milioane de dolari, care dezechilibrează brusc balanța de plăți a țării.
Nimeni nu a calculat care sunt pierderile provocate statului român de firmele fantomă. Probabil că pagubele sunt inestimabile. Când spun aceasta nu mă gândesc doar la taxele și impozite colectate de ele, din economia reală, pe care nu le-au mai virat la bugetele administrației centrale și locale. Existența lor ne-a costat mult mai mult pe fiecare dintre noi.
Din buzunarul nostru achităm timbrarea băuturilor, cafelei și tutunului, securizarea documentelor fiscale, existența întregului sistem de control al producției și comerțului cu carburanți și spirtoase. Tot noi suportăm costurile blocajului financiar la care firmele fantomă contribuie din greu.
Deși firmele fantomă atentează la securitatea națională, statul român manifestă o inexplicabilă toleranță față de ele.
Cum poate fi catalogat altfel faptul că acesta nu stârpește, din fașă, fenomenul, mulțumindu-se să reacționeze după ce "nălucile" au dat tunurile și au dispărut cu banii?
Statul a recenzat mereu populația, locuințele și animalele. Cetățenii, gospodăriile lor, grajdurile, staulele și cotețele cu vietăți au fost numărați și intabelați de operatorii de teren. În schimb, niciodată nu s-a făcut un recensământ al firmelor. Chiar nu se dorește să se afle câte dintre ele au dispărut de la adresa declarată, pentru a duce o existență... fantomatică? Poate că firmelor ar trebui să li se monteze câte un microcip la naștere (așa cum au vacile, caii și porcii), pe care să-l poarte până la lichidare. Cum ar încerca patronul vreuneia să scape de emițător, imediat ar fi depistat.
Cred că statul ar trebui să facă recensământul firmelor, să verifice existența acestora la sediile sociale declarate. S-ar vedea, imediat, care sunt firmele fantomă. Pasul următor trebuie să fie darea lor în consemn, în sistemul bancar, așa cum infractorii sunt consemnați la graniță. Odată blocate conturile, respectivele firme vor fi nevoite să iasă la suprafață și să dea socoteală sau să dispară definitiv. Vă garantez că această măsură va da rezultate. Soluții există, dar se dorește asanarea economiei, de fantome?
Casa fantomelor
Am reluat discuțiile pe această temă pentru că fenomenul a căpătat o amplitudine de speriat. Comerțul cu cereale din România este o adevărată casă a fanto-melor. Nu sunt doar multe năluci, ci și putred de bogate, multimilionare, miliardare.
Inspecția Fiscală și Garda Financiară le iau urmele, le dau pe mâna procurilor și de aici mai departe, filmul se rupe. Nimeni nu știe dacă patronii și administratorii au fost cercetați, judecați și închiși ori dacă au fost făcuți scăpați.
Iată două recente cazuri cer-cetate de Garda Financiară Constanța.
Firma To Whisper Crys SRL, din Eforie Nord, al cărei administrator are domiciliul în localitatea Pantelimon, județul Constanța, a comercializat produse cerealiere în valoare totală de 1.589.750 lei către o societatea din Constanța.
Întrucât nu funcționează la sediul social declarat, comisarii consideră că operațiunea efectuată nu a fost înregistrată în contabilitate. Prejudiciul creat bugetului de stat este în sumă totală de 462.418 lei.
La rândul ei, Aqua Blu Media Advertising SRL, din Constanța, a vândut cereale în sumă de 8.468.737 lei unei firme din Oltenița.
Pe de altă parte, în punctul de trecere a frontierei de la Negru Vodă s-a prezentat un autocamion care transporta 23.360 kg oțel beton. Destinatarul era nimeni alta decât firma SC Aqua Blue Media Advertising SRL.
Întrucât existau suspiciuni asupra transportului și a funcționării legale a societății, s-a luat măsura reținerii întregii cantități de oțel beton.
Deoarece firma nu funcționează la sediul social declarat și nu se poate verifica evidența financiar - contabilă, s-a prezumat că prejudiciul produs bugetului de stat este în sumă totală de 2.731.848 lei.
Pentru cele două societăți comerciale s-au întocmit sesizări penale, a declarat comisarul șef de secție Cristian Radu.
