Pe ușa ce duce spre biroul lui Aurel Gheorghe, liderul Sindicatului "Oil Terminal", e lipit un afiș. Îmi sar în ochi cuvintele scrise cu litere de o șchioapă: "grevă generală", "mitinguri de protest", "unitate!"
- Publicitate -
Îmi spun: "Iar nu-i pace în Paradis!"
Afișul mă lămurește întrucâtva: "Refuzul conducerii societății de majorare a salariilor a determinat Sindicatul Oil Terminal să declanșeze greva generală. Ea va debuta pe data de 7.03.2012, la ora 7 și va fi pe termen nelimitat".
Brrrr! Te ia frigul! Înseamnă că oamenilor ăstora le-a ajuns cuțitul la os, dacă sunt gata să oprească lucrul, să urce pe baricade și să nu mai coboare de-acolo zile, săptămâni, luni…
Vreau să aflu mai multe. Bat la ușa celui ce a semnat anunțul și intru. "Domnul președinte a plecat la minister" - mă anunță secretara. Dar vicepreședintele? "Tot la minister."
Îmi încerc norocul pe mobil. Domnul președinte mi-o taie scurt: "Nu pot să vorbesc; sunt la volan!" Și-mi închide telefonul. În receptor a rămas un iz de acreală. Intru la idei. O fi având liderul Aurel Gheorghe vreun cui împotriva presei?
Nu am prejudecăți, așa că revin după o oră - două. Domnul președinte e tot la volan. Iar îmi închide telefonul, iar senzația de acreală.
Regula în presă e că nu trebuie să te dai bătut. Dacă ți se închide ușa, intri pe geam! Așa că după alte câteva ore… Iar am dat-o în bară; domnul președinte e tot la volan. Pentru a patra oară… zdrang, telefonul! Acum nu mai am niciun dubiu: din receptor curge oțet curat. O fi de la volanul președintelui?
