Optimismul celor ce sperau în redresarea economiei în 2010, după recesiunea cruntă de anul trecut, a început să se fisureze. Iarna cumplită care a lovit Europa a făcut ca nivelul speranțelor agenților economici să coboare mai repede decât mercurul în termometre. Ninsorile abundente, înghețurile și vifornițele din lunile ianuarie și februarie au lăsat urme adânci în bilanțurile contabile ale companiilor. Indiferent de domeniul de activitate, ele sunt nevoite să plătească tribut iernii grele.
- Publicitate -
"Traficul de mărfuri în portul Constanța a scăzut sub media de 100.000 tone pe zi, în ianuarie 2010, fiind inferior celui consemnat în aceeași lună a lui 2009, când iarna a fost blândă" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. În prima săptămână a lui februarie 2010, traficul de mărfuri "s-a dezghețat", urcând la o medie zilnică de 115.000 de tone, peste valorile atinse în februarie 2009, a afirmat Bălan.
Optimismul încălzise pentru moment sufletele portuarilor, dar vifornița din noaptea de 7 spre 8 februarie l-a stins ca pe o lumânare. Ieri, potrivit informațiilor obținute de la Autoritatea Navală Română, se mai naviga în portul Constanța, în zona de nord și cea de sud maritimă, precum și în portul Mangalia. În schimb, în portul Constanța Sud, fluvial și ecluză, în porturile Midia, Sulina, pe Bara și Canalul Sulina, au fost suspendate manevrele.
Vântul sufla dinspre Nord, cu forța 5 -7 pe scara Beaufort, iar marea era de gradul 3-5, în zona de coastă și 5-6, în larg. Vizibilitatea era de 1 - 6 mile. Toate navele au fost avertizate pentru a-și lua măsuri suplimentare de siguranță.
Cu toate că în zonele maritime ale portului Constanța nu fuseseră suspendate manevrele, cele mai multe dintre companiile de operare opriseră activitatea de încărcare - descărcare a navelor. Ieri, se aflau în danele de operare 35 de nave, dintre care: 31 la Constanța și 4 la Midia.
Din cauza vântului foarte puter-nic, macaralele și podurile rulante nu puteau executa în siguranță, pentru mărfuri, nave și oameni, operațiunile de ridicare și deplasare a produselor de volum (containere, baloturi de cherestea, tablă și țevi, utilaje și echipamente). De asemenea, gheața transformase stivele de tablă în sloiuri, care nu puteau fi manipulate.
În plus, vifornița și umiditatea ridicată împiedicau încărcarea navelor cu cereale. Specialiștii afirmă că operarea acestor mărfuri în astfel de condiții atmosferice creează premisele accidentelor navale (prin deplasarea mărfii sau autoaprindere).
Agenții economici se plâng de scăderea veniturilor ca urmare a faptului că nu pot opera navele din cauza vremii nefavorabile. Pe de altă parte, ei sunt nevoiți să achite salariile docherilor și mecanizatorilor, chiar dacă aceștia nu pot lucra la încărcarea - descărcarea navelor. Pe timpul iernii, cheltuielile cresc și din cauza consumului ridicat de combustibil (folosit la utilajele de deszăpezire).
