După ce i-a servit ca platformă electorală Guvernului Ponta, modificarea Codului Fiscal a devenit subiect de scandal politic. Vineri, 17 iulie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, i-a returnat Parlamentului Legea privind Codul fiscal, în vederea reexaminării. În adresa de înaintare se spune printre altele: "Prin conse-cințele pe care le poate antrena intrarea în vigoare, noul Cod Fiscal vine în contradicție cu principiile instituite de Legea responsabilității fiscal-bugetare, fiind ignorat chiar scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv acela de a derula politici fiscal-bugetare responsabile, prudente, în contextul economic actual, care să permită cadrului fiscal-bugetar acomodarea rapidă la o serie de șocuri și incertitudini de pe piețele financiare și din economia globală. Având în vedere considerentele expuse mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind Codul Fiscal."
Președinția subliniază că: "Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de conti-nuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare." Poziția responsabilă a Președinției este pe aceeași linie cu cea a organismelor internaționale (FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană), a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a mediului de afaceri românesc și a presei de specialitate, care au remarcat că relaxarea fiscală accelerată propusă de Guvernul Ponta nu este dublată de măsuri care să o susțină, fără a pune în pericol execuția bugetară.
În loc să ia aminte la avertismentele bine intenționate și să ceară Ministerului Finanțelor Publice să refacă calcule și să propună măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, premierul Victor Ponta a sărit la harță. El îl acuză pe Klaus Iohannis că "a luat o decizie de blocare a activității economice a Guvernului și a țării cu orice preț". Mai mult, premierul susține că respectiva decizie ar fi fost luată "în afara României și împotriva intere-selor României", fără să precizeze cine anume a luat-o.
Cu imaginea grav șifonată de rolul de învinuit care refuză să demisioneze din funcție, premierul în-cearcă să stoarcă avantaje din acest scandal. El pozează în eroul care vrea să se lupte cu balaurul fiscal, să-i reteze capetele, dar este împiedicat de dușmanii interni și externi ai României.
