Patru asociații și organizații patronale au lansat un apel către Guvernul României prin care îi solicită să susțină financiar, alături de ele, promovarea turismului românesc. Demersul lor este determinat de faptul că, sub impactul crizei economice, dar și al concurenței țărilor vecine, volumul vânzărilor de vacanțe în România a înregis-trat mari scăderi. Acum, mai mult ca oricând - susțin ele - este nevoie de campanii publicitare ample pentru a atrage mai mulți turiști, lucru pe care țările vecine îl fac. Cât cheltuiește concurența cu promovarea turistică? Bulgaria - 4 milioane de euro în 2009, Croația - 30 de milioane de euro pentru 2010, Turcia - 100 de milioane de dolari pentru 2010, Grecia - 57,8 milioane de euro pentru 2010, Austria - 32 milioane de euro pentru 2010.
Patronatul din turism afirmă că nu a stat cu mâinile în sân și a inițiat mai multe programe speciale, finanțate exclusiv din contribuții private: "Înscrieri timpurii", "Mini-prețuri de vacanță", "Litoralul pentru toți", "O săptămână la munte", "O săptămână de refacere în stațiunile balneare", "Decada balneară", "Zile gratuite de vacanță", "Supliment la masă", "Vacanțe speciale de evenimente" și "Hai la băi!".
În perioada februarie - martie 2010, Asociația Națională a Agențiilor din Turism și unitățile membre au finanțat o campanie în valoare de 50.000 de euro, dedicată promovării destinațiilor turistice românești și vacanțelor în România, prin programul "Înscrieri timpurii 2010".
Începând din luna mai, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării împreună cu ANAT și patronatele hoteliere de la mare derulează campania de promovare a litoralului românesc, finanțată din contribuțiile hotelurilor, restaurantelor, unităților de agrement și tour-operatorilor. Bugetul ei este de 60.000 de euro.
Organizațiile patronale susțin că dacă statul nu sprijină efortul privat de promovare a turismului, activitatea economică a operatorilor de turism va fi afectată și se vor produce disponibilizări severe în acest sector. De asemenea, vor scădea încasările la bugetul de stat și la bugetele locale.
Apelul este semnat de Corina Martin (din partea ANAT), Nicu Rădulescu (Organizația Patronală a Turismului Balnear din România) și Maria Tătar (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural).
Este greu de crezut că guvernul va mai cheltui vreun leu pentru promovarea turismului, câtă vreme deficitul bugetar este cât Marea Neagră de mare. Acum, când nu are bani nici să treacă strada, fiind nevoit să taie adânc din pensii și salarii, credeți că îi mai arde de necazurile agenților economici din turism?
Afirmația patronatelor că bugetul de stat și bugetele locale ar avea de suferit din cauza reducerii nu-mărului de turiști este discutabilă. Cristian Radu, comisarul șef al Gărzii Financiare Constanța, are o cu totul altă viziune în această privință. Recent el a făcut următoarea declarație pentru cotidianul "Cuget Liber": "Deunăzi, m-am uitat pe o statistică, împreună cu Bogdan Huțucă, directorul Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța. Din ea rezulta că majoritatea firmelor care activează pe litoral sunt cu pierderi sau cu profit foarte mic. Deci, statul român nu încasează mai nimic de pe urma turismului de pe litoral. Hotelurile mari, pe care le știm toți, sunt pe pierdere.
Terasele din Mamaia se închiriază pe sume modice, în acte: 2.000 până la 5.000 de euro. În realitate, închirierea se face la 30.000 - 50.000 de euro. Se lucrează cu bani negri, pe care este foarte greu să-i descoperim. Din informa-țiile primite, știm că asta-i practica, dar nu avem cum să dovedim. Pe litoral, toți sunt pe pierderi, dar vedem că deschid un nou hotel, alte camere, încă patru tarabe, încă trei terase, încă cinci magazine."
Dacă așa stau lucrurile, ce interes ar mai avea Guvernul României să finanțeze promovarea turismului? Poate doar dacă i se rupe inima de suferințele economiei subterane.
- Publicitate -
