Patronatul român este nemulțumit de prestația Cabinetului Boc. Criticile la adresa lui se înmulțesc, iar măsurile de sprijinire a mediului de afaceri, trâmbițate la finalul ședințelor de guvern sunt întâmpinate cu neîncredere.
- Publicitate -
Guvernanți cu antifoane
Aceasta a fost atitudinea care a dominat recenta reuniune a Confederației Patronale din Industria României CONPIROM. Organizația reunește 15 federații, din care fac parte 40 de organizații patronale. Ele reprezintă peste 1.400 de societăți comerciale de toate mărimile, în care lucrează mai mult de un milion de angajați, adică aproape un sfert din totalul salariaților din România. Structurile ei acoperă circa 70% din industria românească, dar și din alte domenii, respectiv: metalurgie, industria materialelor de construcție, a celulozei și hârtiei, a sticlăriei și ceramicii fine, a mobilei, a vopselei, a electronicii, electrotehnicii și IT&C, a construcțiilor de mașini, domeniul forestier, Remat-uri și Comat-uri, ramura construcțiilor și altele.
De pe agenda reuniunii nu au lipsit temele cele mai fierbinți ale momentului: fiscalitatea (impozitul forfetar), efectele sociale ale crizei, competiția dintre producția internă și importuri. Nu au fost uitate nici temele agrare, mai ales cele legate de diminuarea continuă a suprafețelor cultivate, până la 60% din total.
Sindicatele au onorat invitația la dezbateri, în schimb participarea guvernanților a fost… subțire. Este un semnal că miniștrii Guvernului Boc nu vor să mai audă de problemele agenților economici, că și-au pus antifoane.
Statul – furnizor de blocaj economic
"În cadrul discuțiilor, s-a semnalat faptul că multe dintre mecanismele economiei nu funcționează. Piața creditelor este aproape blocată. Banii se dau cu mare greutate, iar dobânzile sunt foarte mari. Ciclul bani – marfă – bani este fracturat chiar de către stat. Spre exemplu, fondurile destinate primăriilor vin cu întârziere sau nu vin de loc. Firmele de construcții și cele de materiale de construcții au facturi neplătite încă din trimestrul IV 2008. Pentru a-și continua activitatea, sunt nevoite să apeleze la credite, care sunt puține și scumpe. Mulți agenți economici au ajuns să lucrează în pierdere, pentru că returnarea TVA-ului durează luni de zile. Companiile sunt descurajate să mai facă export, pentru că nu își pot recupera cheltuielile la timp, pentru a relua ciclul de producție ori pentru a returna creditele. În loc să sprijine mediul de afaceri să iasă din criza economică, statul este furnizor de blocaj. Dar dacă el nu plătește nicio penalizare pentru întârzierea la plată a facturilor sau la returnarea TVA-lui, în schimb, agenților economici li se calculează penalități pentru fiecare zi de întârziere" – a declarat Gheorghe Ciurea, vicepreședintele confederației CONPIROM și președinte al Organizației Patronale "Comat".
Crește povara fiscală
Participanții la reuniune s-au arătat nemulțumiți de politica fiscală a guvernului. "Fiscul intenționează să modifice prevederile legale privind amortizare investițiilor (clădiri, terenuri, mașini și utilaje). În prezent, cotele de amortisment se deduc periodic. Se dorește ca deducerea să se facă abia la scoaterea din funcțiune a mijlocului fix. Dar un teren nu va fi scos din funcțiune niciodată, iar o clădire poate rămâne în picioare 50 de ani. Înseamnă că nu vor mai fi amortizate, că nu vor fi deduse cheltuielile cu aceste investiții și că firmele vor fi obligate să achite an de an un impozit mai mare pe profit. Impozitul forfetar afectează atât firmele mari, cât și pe cele mici. La calculul impozitului pe mai și iunie, se ia de bază cifra de afaceri din 2008, anul de vârf al creșterii economice. Deci, toată lumea va plăti un impozit mai mare, iar unii vor trebui să aducă bani de acasă" – relatează Ciurea.
Patronii nu cred în programele de stimulare anunțate de guvern. Ei spun că băncile pun frâne, că drumul dosarelor este foarte anevoios, iar după ce toate obstacolele birocratice au fost depășite, află că nu sunt bani.
Singurii care câștigă de pe urma programelor de finanțare europeană sau guvernamentală sunt firmele de consultanță, care încasează comisioane grase, fără să garanteze eligibilitatea proiectelor.
Nici mediul bancar nu a scăpat de critici, mai ales pentru practica de a solicita reevaluarea terenurilor și clădirilor, în condițiile actualei crize a pieței imobiliare. Din acest motiv, pentru același credit, un client ar trebuie să depună o garanție imobiliară de două sau de trei ori mai mare decât la mijlocul anului trecut.
