Porturile maritime românești au încheiat anul 2022 cu un nou record istoric. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au manipulat 75.544.788 de tone de mărfuri, cu 11.95% mai mult față de anul 2021, care a fost, de asemenea, an record.
- Publicitate -
Rolul strategic al portului Creșterea traficului s-a datorat în mare măsură faptului că Ucraina, în urma invaziei trupelor Federației Ruse, s-a văzut nevoită să direcționeze, prin porturile românești, cantități însemnate din exporturile și importurile sale.
În anul 2022, de la începutul războiului (pe 24 februarie), traficul de mărfuri pe relația Ucraina a totalizat 11,85 milioane de tone, respectiv 15,69% din traficul total, predominante fiind cerealele.
Cu acest prilej, a ieșit în evidență rolul strategic jucat de portul Constanța, nu doar pentru țara noastră și Europa, ci și pentru securitatea alimentară a planetei.
În schimb, exporturile de cereale ale României, Serbiei și Ungariei, prin portul Constanța, s-au diminuat semnificativ ca urmare a faptului că seceta pedologică le-a amputat dramatic recoltele în anul 2022.
Investițiile au deschis drumul Recordurile anilor 2021 și 2022 au fost posibile grație investițiilor realizate, de-a lungul ultimelor două decenii, de operatorii portuari și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.
În condițiile schimbărilor majore petrecute în structura traficului de mărfuri în această perioadă de timp, prin creșterea ponderii cerealelor și semințelor uleioase, a mărfurilor containerizate și a hidrocarburilor, agenții economici portuari au putut asigura capacitățile de operare necesare.
Iată, în prezent, portul Constanța este principalul port cerealier al Uniunii Europene, având capacități de depozitare în silozuri și magazii de cereale de aproximativ 1,7 milioane de tone și rate de operare între 20.000 și 75.000 de tone pe zi. Capacitatea sa totală de operare a ajuns la aproximativ 6 milioane de tone de cereale pe lună. De asemenea, portul Constanța are cel mai mare terminal de containere de la Marea Neagră.
Portul Constanța, creștere spectaculoasă
În anul 2022, zona Constanța a celui mai mare port românesc a manipulat 68.243.948 tone de mărfuri, cu 11,50% mai mult față de anul 2021. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: semințe uleioase (+70,37%), produse petroliere (+68,57%), minereuri de fier și fier vechi (+46,92%), petrol brut (+41,53%), produse metalice (+28,63%), mărfuri containerizate (+28,16%), echipamente și mașini (+14,48%) și îngrășăminte (+9,04%).
În structura traficului nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 40,61% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: hidrocarburile (15,42%), mărfurile containerizate (11,64%), minereurile și deșeurile metalice (11,64%), îngrășămintele și produsele chimice (7,07%) și cărbunii (5,10%).
În 2022, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 7.942.476 tone de mărfuri, respectiv 772.046 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 28,16%, în tone, respectiv 22,17%, în TEU, față de anul 2021.
Din traficul total, 79,5% este reprezentat de cel maritim și 20,5%, de cel fluvial. Traficul maritim a crescut cu 16%, ajungând la 60,1 milioane de tone, iar cel fluvial, s-a menținut la aproximativ același nivel ca în 2021, respectiv 15,4 milioane de tone.
În anul 2022, au făcut escale în porturile maritime românești un număr de 15.381 de nave, în creștere cu 5,14%, față de anul precedent, când au fost înregistrate 14.629 de nave.
Midia, pe val
În anul 2022, zona Midia a portului Constanța a derulat un trafic de mărfuri total de 7.022.398 tone, cu 18,22% mai mare decât în 2021. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 87,75% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat o creștere de 17,42%.
În schimb, micuțul port Mangalia n-a reușit, nici în anul 2022, să stopezed declinul traficului de mărfuri, declanșat după plecarea sud-coreenilor de la Daewoo. Dimpotrivă, acesta s-a accentuat și mai mult. În 2022 au fost manipulate doar 278.442 tone de mărfuri, cu 17,74% mai puțin decât în anul precedent. În structură, cimentul a reprezentat 64,87% din traficul total al acestui port, iar produsele petroliere, 30,30%.
Pe malul opus
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat, pentru 2022, un trafic de 263,6 milioane de tone de mărfuri, mai mare cu doar 2,7% față de anul 2021. Novorossiysk - cel mai mare port al Federației Ruse - a manipulat 147,4 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 3,3% în raport cu anul precedent. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Taman – 42,8 milioane de tone (+19,5%), Tuapse – 21,7 milioane de tone (-12%), Kavkaz – 16,6 milioane de tone (-3,2%) și Rostov pe Don – 15 milioane de tone (-3,5%).
Durerile portului Constanța
Stimați cititori, trebuie precizat că portul Constanța este pregătit să preia cantități de mărfuri mult mai mari decât în prezent. Iată, dacă în 1990, capacitatea proiectată de operare a portului era de 120 de milioane de tone de mărfuri pe an, în prezent aceasta a depășit 140 de milioane de tone.
Și atunci, oare de ce nu reușește să atraagă mai multe fluxuri de mărfuri? De vină nu e portul, ci conexiunile sale! Pe rețeaua feroviară din România, care ar trebui să preia mare parte din fluxurile de mărfuri ce trec prin portul Constanța, spre și dinspre Europa, marfarele circula cu o viteză medie de 15 – 20 de kilometri pe oră. În plus, România nu are o autostradă de mare viteză, care să lege portul Constanța cu granița de vest a țării. Din această cauză, TIR-urile cu mărfuri pierd un timp descurajant de lung pentru a traversa România.
Nici conexiunea fluviuală a portullui Constanța cu Europa nu o duce prea bine. Dunărea nu are asigurate adâncimile minime de navigație pe toate porțiunile, mai ales în perioadele de secetă, obligând operatorii convoaielor de barje să le încarce pe jumătate.
