Război împotriva firmelor fantomă 25,86% dintre societățile comerciale nu și-au publicat bilanțul la Registrul Comerțului // Mihai Daraban, președintele CCINA, propune recenzarea lor pe teren, pentru a descoperi firmele fantomă

În ediția din data de 3 august 2010, în articolul "Normele de aplicare a Codului fiscal sfidează inteligența umană", am reluat o propunere mai veche, privind combaterea fenomenului firmelor fantome.

De la majorarea capitalului social…

Am avansat ideea recenzării firmelor, după modelul recensă-mântului populației, locuințelor și animalelor, pentru a verifica câte funcționează la sediile sociale declarate și câte nu. Apoi, firmele care încalcă legea în privința sediului social și care, astfel, se sustrag controlului, ar urma să fie date în con-semn, în sistemul bancar. Măsura ar trebui să fie aplicată, de asemenea, acționarilor și administratorilor. Odată blocate conturile, respectivele firme, asociați și administratori vor fi obligați să-și clarifice situația.

Nu considerăm că aceasta este singura și cea mai bună soluție pentru a elibera economia din păinjenișul de firme fantomă în care este prinsă. Nici nu credem că după o curățenie generală, firmele fantomă nu vor apărea din nou. Ideea este că fenomenul nu poate fi stăpânit prin metode birocratice, așa cum crede Ministerul Finanțelor Publice, prin obligarea firmelor să depună mai multe hârtii, ci prin acțiuni de control, pe teren.

Unul dintre cititorii ziarului, pe ediția on-line, a lansat o altă soluție. El propune ca firmele să fie obligate să-și majoreze capitalul social, iar acest lucru să se facă fără taxe și prea multe formalități. Cele ce nu ar opera respectiva majorare de capital ar urma să fie dizolvate de jure și de facto, automat.

O asemenea metodă s-a mai aplicat în România. Vă amintiți că, prin anii ´90, capitalul social minim al unui SRL era de 100 de lei. Procesul inflaționist erodase foarte mult capitalurile firmelor. S-a ajuns în situația ca societăți cu un capital de 100 de lei să învârtă afaceri de miliarde și zeci de miliarde de lei. De aici numeroase consecințe negative privind bunul mers al economiei.

Pe de altă parte, exista o puzderie de firme inactive. Din cauza lor, autoritățile și patronatele nu aveau o imagine clară a ceea ce se întâmplă în economia reală.

Astfel a apărut nevoia de a se face curățenie în economie, prin mecanismul creșterii capitalului social minim. În anul 1997, SRL-urile au fost obligate să-l majoreze de la 100 de lei la 2.000.000 de lei (200 de lei după denominare).

Au fost împușcați doi iepuri deodată: pe de o parte a crescut răspunderea materială a firmelor, pe de altă parte a fost extirpată partea inertă, nesănătoasă a economiei. Zeci de mii de firme, care nu și-au majorat capitalul social, au fost dizolvate în masă, prin hotărâri judecătorești.

Astăzi, situația este cu totul alta. Multe dintre necazurile economiei sunt generate de firmele fantomă, nu de către cele inactive. Ca urmare, metoda propusă de cititorul nostru nu ar rezolva problema de fond. Dacă s-ar repeta experimentul din 1997, firmele fantomă și-ar majora rapid capitalul social și ar continua să facă evaziune fiscală.

…la recensământul fantomelor

O altă soluție, venită din partea președintelui Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, Mihai Daraban, îmbunătățește propunerea cotidianului "Cuget Liber".

"În fiecare an, atunci când am lucrat la întocmirea topului județean al firmelor, am constatat existența unei mari discrepanțe între numărul firmelor înscrise în Registrul Comerțu-lui și al celor care au depus bilanțurile la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Uneori, diferența se ridica la 40%. Un astfel de recensământ - control ar putea fi restrâns la firmele care nu au depus situațiile financiare. Unele dintre ele sunt inactive, dar se află la sediile declarate și pot fi controlate. Celelalte sunt firmele fantomă. În cazul acestora trebuie luate măsurile legale, care să ducă la asanarea economiei de acest fenomen. Organele de control merg de regulă la firmele care depun bilanțuri, care fac afaceri la vedere și care mai și greșesc. Ar trebui schimbată strategia din când în când" - a declarat Daraban.

Până la data de 7 iunie 2010, din cele 789.548 de firme din România care aveau obligația să-și publice situațiile financiare pe anul 2009, la Registrul Comerțului, doar 585.369 de societăți, respectiv 74,14%, au făcut-o.

Câte dintre cele 204.179 de firme (25,86% din total) care au refuzat transparența sunt inactive cu adevărat și "curate", câte sunt firme fantome și câte sunt evazioniste? La aceste întrebări trebuie să răspundă Ministerul Finanțelor Publice și structurile sale de control.