Reacția Greenpeace după ce a pierdut procesul în cazul Neptun Deep: „Riscurile de mediu rămân”

Tribunalul București a pronunțat, în primă instanță o decizie nefavorabilă Greenpeace în procesul de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla dedicate proiectului Neptun Deep. În soluția publicată pe scurt, Tribunalul a hotărât să nu analizeze pe fond nelegalitatea avizului de mediu invocată de către Greenpeace România. Reprezentanții ONG-ului susțin că alte instanțe din România au admis și analizat astfel de argumente în alte procese similare.

Organizația de mediu a semnalat mai multe nereguli în legătură cu avizul de mediu eliberat pentru PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep: nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic; nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă; nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare; nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată.

„Ne aflăm într-o situație juridică atipică, în care unele instanțe iau în considerare aspectele problematice ale avizelor de mediu, în timp ce altele nu. Riscurile de mediu rămân, chiar dacă nu li s-a dat atenție în acest proces. O să continuăm cu demersurile până când aceste riscuri vor fi analizate în mod corespunzător de către justiția din România" a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.

Argumentele Greenpeace de drept au vizat atât aspecte de urbanism cât și de mediu, respectiv au fost invocate nerespectarea unor condiții esențiale la adoptarea PUZ-ului și a avizelor ce au stat la baza acestuia, inclusiv a avizului de mediu emis în cadrul procedurii.

„Considerăm că argumentele noastre sunt pertinente, așa încât vom lua decizia de a face sau nu recurs împotriva soluției după ce vom vedea și argumentele din sentința Tribunalului București. Credem cu tărie că evaluarea de mediu trebuie să fie corespunzătoare și pertinentă pentru orice proiect, indiferent cât de mare ar fi acesta, întrucât beneficiile economice pe care le-ar putea avea nu pot justifica nicidecum o evaluare pur formală a impactului asupra unei problematici de mediu complexe (cu arii naturale protejate aflate în proximitate) inclusiv asupra schimbărilor climatice, care poate avea consecințe ireversibile, față de potențialele beneficii economice, efemere prin definiție" a declarat Mihaela Maravela, avocat barou București.

OMV Petrom și Romgaz au solicitat cheltuieli de judecată de peste 250.000 euro în cadrul procesului. Instanța a decis că organizația de mediu trebuie să plătească 16.000 euro în total către companii.

Conform Greenpeace România, decizia vine în contextul în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat companiilor din energie să ceară daune în litigiile cu ONG-urile de mediu care atacă proiecte controversate cu impact ridicat asupra mediului și sănătății. România și-a asumat obligații sub tratate europene și internaționale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiție organizațiilor de mediu în cauze de interes public (costuri rezonabile, calitate procesuală activă), cum ar fi Convenția de la Aarhus.