Românilor le place vinul. De la daci încoace, moşii şi strămoşii noştri
- Publicitate -
s-au dovedit a fi mari iubitori ai lichidului lui Bachus, iar cea mai bună dovadă este faptul că, într-o ierarhie mondială a consumului de vin per capita, ţara noastră ocupă o poziţie fruntaşă - 13 (număr fără ghinion!). Studiile arată că aproape jumătate din populaţia României îşi toarnă vinuţ în pahare cel puţin o dată pe săptămână. În ce cantitate? Fiecare după „categoria de greutate”, iar Dobrogea nu face excepţie de la regulă.
Zona Dobrogei are importanţa sa pe harta viticulturii autohtone, atât în ceea ce priveşte consumul, cât mai ales producţia. În teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, pe dealurile însorite, sunt culturi de viţă de vie, podgorii şi crame renumite, chiar şi o staţiune de cercetare. Despre cârciumi, nici nu mai vorbim…
Veştile despre producţia de vinuri de anul acesta nu sunt însă prea grozave, condiţiile meteo mai puţin favorabile din primăvară influenţând major recolta.
În mare suferinţă
„Noi suntem la debut de campanie. Am început lucrările luni, 1 septembrie, iar din evaluarea făcută, recolta de struguri va fi destul de mică. Am fost puternic afectaţi de îngheţul din primele zile ale lunii aprilie, care a lovit în toate soiurile.
Preconizăm că recolta de anul acesta va fi undeva la 35%, maximum 50% faţă de una normală, iar prin normalitate înţelegem aproximativ 700 de tone de struguri culese de pe cele 140 de hectare. Deci, toamna aceasta, mai mult de 250-300 de tone nu vom avea. Şi anul trecut au fost probleme, nu numai la noi, ci în tot judeţul.
La această oră, strugurii arată bine, însă sunt puţini. Boabele s-au format din mugurii secundari, după îngheţ. Am suferit şi noi, cei din viticultură, la fel ca cei din pomicultură”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, ing. Cosmin Scripcaru, Departamentul Comercial-Administrativ al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură-Vinificaţie Murfatlar.
Dintre strugurii reprezentativi pentru staţiune, amintim Muscat Ottonel, Feteasca Regală sau Columna, soi creat la staţiune - albi, respectiv Fetească Neagră, Pinot Noir sau Mamaia, soi de asemenea creat la staţiune - roşii.
Cum necum, într-o cantitate mai mică sau mai mare, struguri sunt în podgorie. Dar cine îi culege?
„La capitolul forţă de muncă, ne bazăm pe o echipă de 30 de persoane, toate din zona Moldovei. Este aceeaşi echipă pe care o folosim de cinci ani, pentru că sunt oameni serioşi. Mai avem şi angajaţii noştri permanenţi, astfel că, cel puţin pentru moment, nu am apelat la soluţia importului de muncitori din străinătate.
În ceea ce îi priveşte pe localnici, majoritatea preferă să facă naveta la Constanţa, să se angajeze în alte domenii decât să vină la noi, deşi în agricultură se pot câştiga bani frumoşi! Nici absolvenţii de facultate nu fac o prioritate din a veni la staţiune, tot mai puţini rămân în specialitate. Munca fizică, la câmp, nu mai este atractivă pentru tineret”, explică interlocutorul nostru.
Creşte preţul litrului de vin
Măsurile fiscale impuse de guvern nu puteau ocoli nici staţiunea de la Murfatlar, iar ca urmare, preţurile produselor finale vor creşte. Piaţa românească este invadată de vinuri de import, multe de provenienţă şi calitate îndoielnice, însă, aşa cum spune o vorbă din popor, sub acest cer este loc pentru toată lumea.
„Am mai spus, repet şi de data aceasta: noi nu vindem struguri, ci vinuri. În actualul context, în care s-au mărit accizele, TVA, faţă de anul trecut, va creşte în mod precis şi preţul vinului produs la staţiune. Încă nu pot avansa cifre, pentru că trebuie făcute socoteli în amănunt, pentru a acoperi cheltuielile, dar cert este preţul mustului: opt lei litrul.
Vom goli cu siguranţă stocurile, suntem ok la acest capitol, dar ţineţi cont că producţia de anul acesta este semnificativ mai mică decât de obicei. Noi vindem prin magazinele proprii, dar şi în mediul online, avem colaborări de tradiţie cu importante crame. Avem piaţă de desfacere, marfa pe care o producem este puţină”, a mai spus inginerul Cosmin Scripcaru.
Cât despre sprijinul de la stat, viticultorii încă mai aşteaptă de la guvern o schemă de ajutor după îngheţ şi secetă.