Organizația Internațională a Muncii a inițiat un studiu privind impactul așa zisei reforme a legislației muncii operate de Guvernul Boc, în anul 2011.
- Publicitate -
Este vorba, în principal, de modificarea Codului muncii și a Legii dialogului social.
Sarcina efectuării lui a fost încredințată unui grup de cadre didactice și cercetători științifici din domeniul dreptului muncii și al științelor economice: prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, prof. univ. dr. Luminița Chivu, prof. univ. dr. Constantin Ciutacu și asist. drd. Tiberiu Țiclea.
După cum vă amintiți, stimați cititori, la momentul "reformării" relațiilor de muncă din România, prin asumarea răspunderii în fața parlamentului, Guvernul Boc susținea că această măsură va aduce numai beneficii economiei: creșterea numărului locurilor de muncă și a contractelor de muncă, reducerea muncii "la negru" și "gri", creșterea veniturilor angajaților.
Care a fost impactul real al acestor schimbări legislative? Potrivit studiului, modificarea Codului muncii a avut un impact social mai degrabă defavorabil, necompensat prin efectele economice așteptate.
În ceea ce privește Legea dialogului social, aceasta a condus la restrângerea sferei negocierii colective în România. Impactul noii Legi a dialogului social asupra contractelor colective de muncă poate fi sintetizat astfel:
- Prin desființarea contractului colectiv de muncă unic la nivel național, o serie de prevederi și drepturi cuprinse în el nu s-au mai regăsit în reglementările legale sau contractuale ulterioare. Spre exemplu, contractul colectiv cuprindea prevederi referitoare la zilele libere plătite, la condițiile acordării de concedii fără plată sau la procedura concedierii colective pentru necorespundere profesională, care în prezent nu se mai regăsesc în legislația general aplicabilă.
În plus, salariul minim nu mai depinde de nivelul studiilor, ceea ce a făcut posibilă diminuarea salariului minim acordat salariaților care ocupă posturi ce reclamă studii superioare, până la nivelul necalificaților. În contractul colectiv de muncă unic la nivel național, cuantumul salariului minim brut negociat era stabilit pentru lucrătorii necalificați; în funcție de calificare și pregătirea profesională existau coeficienți de multiplicare. De exemplu, pentru studii liceale, nivelul salariului minim se multiplica cu 1,5 (corespunzând unui salariul minim de 1.050 lei în 2012), iar pentru studii superioare cu 2,0 (corespunzând unui salariul minim de 1.400 lei în 2012). Renunțarea la contractul colectiv de muncă unic la nivel național a atras înlăturarea acestor coeficienți de ierarhizare, astfel încât salariul minim a devenit unic, indiferent de nivelul studiilor;
- Numărul contractelor colective de muncă s-a redus. În prezent, la Ministerul Muncii este depus un singur contract colectiv de muncă la nivel de sector (învățământ preuniversitar) și 7 contracte colective noi la nivel de grup de unități. Numărul de contracte colective de muncă înregistrate la nivel de unitate s-a redus la aproximativ jumătate.
"Reforma" dialogului social a condus la:
- pierderea reprezentativității la nivel de ramură de către partenerii sociali;
- prin înlocuirea ramurilor cu sectoare s-au creat obstacole în respectarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea unui contract colectiv de muncă la acest nivel;
- pentru sindicate au fost stabilite criterii exagerate de obținere a reprezentativității, în discordanță cu rata reală a sindicalizării din România;
- s-au acordat drepturi sporite reprezentanților salariaților (o instituție aproape inexistentă și nefuncțională), în dauna reprezentării sindicale.
Ca urmare, s-a redus numărul salariaților acoperiți prin contracte colective de muncă. Printre cauzele acestui declin se menționează și eliminarea obligativității negocierii colective anuale, ca și a opozabilității contractelor colective, care se menține
în prezent doar la nivel de unitate.
Studiul arată că, din punct de vedere calitativ, noile contracte colective încheiate după "reformă" le conferă salariaților o protecție inferioară, în comparație cu cele precedente.
Rezultatele acestui studiu demonstrează că: "reforma" legislativă operată de Guvernul Boc nu a fost în favoarea muncii și a economiei naționale cum afirma fostul premier, ci împotriva lor. Ea a dus la deteriorarea statutului și nivelului de trai al lucrătorilor și la creșterea economiei subterane.
În ultimii 23 de ani, guvernele din România s-au întrecut în… reforme, care au dus la prăbușirea agriculturii și a numeroase ramuri industriale, la criza sănătății și a educației, la închiderea a milioane de locuri de muncă și exodul a peste 2,5 milioane de lucrători în străinătate. Economia subterană a căpătat o amploare fără precedent, iar în milioane de cazuri, munca nu reușește să asigure strictul necesar supraviețuirii. Existența a circa 1,5 milioane dintre salariații români și a familiilor lor depinde, astăzi, de subvențiile primite de la stat.
