Evenimente de genul "ziua portului cutare", organizate cu multă cheltuială prin cine știe ce capitală europeană, au fost de regulă un prilej de a mai bifa o acțiune cu schimb de cărți de vizită între participanți și de a face turism pe banii statului. De pe urma lor s-au văzut prea puține rezultate concrete: contracte comerciale, investiții, fluxuri de mărfuri atrase.
- Publicitate -
În ciuda neîncrederii pe care o am în succesul unor asemenea acțiuni de promovare, trebuie să recunosc că în ultima vreme lucrurile au început să se schimbe. Transformările generate de aderarea la Uniunea Europeană, criza economică și reformele petrecute în zona centrală și de est a bătrânului continent și-au pus amprenta și asupra seriozității și eficienței cu care sunt tratate evenimente de genul acesta. Organizatorii și participanții au renunțat la festivism și formalism. Toți sunt interesați să stoarcă maximum de profit de la ele.
Pe data de 23 septembrie 2010, în capitala Serbiei a avut loc cea de-a treia ediție a evenimentului "Ziua Portului Constanța la Belgrad". De ce a fost organizat? Pentru că traficul de mărfuri se situează la circa 30% din capacitatea portului Constanța și trebuie făcut ceva pentru a atrage clienții, pentru a le stârni interesul.
Chestia asta cu interesul nu mai este o vorbă în vânt. Iată, la manifestarea din Belgrad au participat 158 de reprezentanți ai unor firme din Serbia (din porturile Pancevo, Belgrad și Novisad), Croația (portul din Vukovar), Bosnia (portul Brcko), Austria, Ungaria și România. Este ceva!
Mai mult, după cum a remarcat Ion Macovei, ambasadorul nostru la Belgrad, sârbii privesc portul Constanța ca pe o platformă de investiții pentru ei. "Remarcăm oferta specială pentru construirea molului III sud și apreciem interesul pentru îmbunătățirea legăturilor între Serbia și România, printr-un suport intermodal asigurat de calea navigabilă interioară - coridorul Dunărea - și în viitor cu rețeaua de drumuri și autostrăzi din România" – a afirmat Macovei.
Potrivit datelor prezentate cu acest prilej de Eugen Bogatu, directorul domeniilor din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în primele opt luni ale anului 2010, traficul total de mărfuri prin portul Constanța a crescut cu 10,31%, ajungând la 30.680.118 tone.
Din această cantitate, cel dintre România și Serbia este de 1.757.863 tone (609.793 tone - maritim și 1.148.070 tone - fluvial), respectiv 5,73%. Principalele mărfuri transportate pe Dunăre au fost: cerealele - 716.858 tone, minereurile de fier - 151.554 tone și produsele petroliere - 114.742 tone. Chiar dacă în perioada de referință a crescut cu 17,11%, nivelul traficului este mult prea mic față de potențialul celor două țări.
La creșterea volumului de marfă transportată au contribuit exis-tența unor linii directe de transport între Marea Neagră și Asia, facilitățile pentru transportul mărfurilor cu barje, timpul mai scurt pentru tranzit, legăturile bune cu căile de transport rutier și feroviar, a apreciat Eugen Bogatu.
Viitorul traficului fluvio-maritim este legat, însă, de transportul containerizat, aflat abia la început pe Dunăre. Trebuie consemnat succesul înregistrat de linia de transport containere, cu barje specializate pentru mărfuri agabaritice, deschisă la 1 august 2010. Ea este asigurată săp-tămânal de Helogistics Holding GmbH, pe ruta Budapesta - Belgrad - Constanța, în ambele direcții, pentru o capacitate totală de 144 TEU.
Un alt transportator important, firma Jugoagent, a admis, pe baza unor analize de profil, că nu a utilizat suficient portul Constanța pentru transportul containerelor. El a remarcat avantajele competitive oferite de portul Constanța, propunându-și creșterea traficului pe viitor.
Participarea reprezentanților portului Pancevo a constituit un element de noutate la această manifestare. Ei au identificat oportunitățile de colaborare directă cu portul Constanța, în domeniul traficului de cereale, alte mărfuri bulk și, în premieră, de mărfuri lichide, transportate în containere specializate.
Mai multe firme au făcut propuneri pentru organizarea unor grupuri de lucru, care să cuprindă armatori, operatori, firme de expediție, pentru a vizita Con-stanța în perioada următoare.
