Ultimul volum al scriitorului și ziaristului constănțean Vartan Arachelian, "Siruni, odiseea unui proscris" (Editura "Niculescu", 2011), face parte din categoria cărților document istoric, dar în același timp este o carte de investigație, o carte-anchetă.
- Publicitate -
O existență exemplară
Întâmplările relatate de autor acoperă o perioadă de 120 de ani și traversează momente dramatice ale istoriei: primul război mondial, genocidul armean din 1915, cel de al doilea război mondial, ocuparea României de către Armata Roșie, bolșevizarea țării și instaurarea dictaturii proletariatului, represiunea împotriva intelectualilor, "chiaburilor" și minoritarilor, deportările în lagărele din Siberia, regimul ceaușist.
Firul narațiunii urmărește destinul tragic al poporului armean și al unuia dintre cei mai de seamă reprezentanți ai intelectualității sale: Hagop Djololian Siruni (1890 - 1973). Jurnalist, orientalist, istoric, cercetător, traducător și poet, într-un cuvânt un erudit, H. Dj. Siruni este considerat unul dintre cei mai de seamă umaniști ai secolului XX, fiind supranumit "Iorga al armenilor".
A lăsat în urma sa zeci de cărți și sute de articole publicate. Studiile și traducerile lui sunt apreciate ca fiind de cea mai mare însemnătate în clarificarea unor aspecte mai puțin cunoscute ale trecutului țărilor române, în special în ceea ce privește relațiile lor politice, economice și juridice cu Imperiul Otoman.
Vartan Arachelian rescrie povestea vieții lui H. Dj. Siruni, descifrează evenimentele și împrejurările istorice care i-au determinat cursul, vorbește despre personalitățile și personajele prin intermediul cărora istoria i-a marcat existența, dându-i frumusețe și măreție, dar și tragism.
Autorul trece în revistă cele mai importante momente ale unei vieți exemplare: arestarea pentru prima oară, în țara natală, Turcia, în 1908, pentru vina de a fi citit literatură progresistă; eliberarea după schimbarea regimului la sfârșitul aceluiași an; prigonirea și masacrarea armenilor, în 1915, și cei patru ani în care Siruni a fost urmărit de poliția turcă, fiind nevoit să stea ascuns; emigrarea în România și colaborarea cu marele istoric Nicolae Iorga, care l-a convins să rămână în țara noastră; activitatea științifică și didactică dusă în slujba patriei de adopție; arestarea în decembrie 1944, împreună cu un grup de intelectuali armeni, sub vina de a fi colaborat cu dușmanii URSS în timpul războiului și deportarea în Siberia, vreme de 10 ani; revenirea în țară, în 1955; refuzul autorităților de a-i permite să reia activitatea la Academia R.P.R și în instituțiile în care lucrase înainte de deportare; efortul de a supraviețui și continuarea activității științifice; sărbătorirea la împlinirea vârstei de 80 de către lumea științifică din România și străinătate.
Ținta serviciilor secrete
Cei doi poli ai narațiunii, între care se țese intriga acestei cărți, sunt H. Dj. Siruni și serviciile secrete din Turcia, Rusia și România. Tânărul Siruni a fost hăituit și închis de autoritățile turcești pentru vina de a fi armean. Apoi, siguranța din România l-a urmărit pentru că era imigrant armean. NKVD-ul lui Stalin (părintele KGB-ului) l-a vânat pentru că scrisese un articol împotriva lui Beria, cel ce executa planurile diabolice ale dictatorului. La rândul ei, securitatea română l-a ținut sub observație permanentă pentru că era armean, intelectual, fost deportat în URSS, dar mai ales pentru că ea vedea în orice muritor un potențial dușman al poporului.
Volumul de investigație al scriitorului Vartan Arachelian se bazează mai cu seamă pe documente scrise, cele mai importante surse documentare fiind dosarele din Arhiva Securității. Autorul a descoperit că Siruni și ceilalți armeni urmăriți și deportați au fost turnați de conaționali de-ai lor, că serviciile secrete sovietice și românești își recrutau informatorii chiar din rândul armenilor.
Cartea lui Arachelian poate fi considerată și o investigație privind metodele de lucru ale Securității. Scormonind prin dosarele din "fondul Siruni", dar și în multe alte documente "strict secrete", autorul a reușit să pătrundă în mecanismul rețelelor informative, al operațiunilor de supraveghere și ascultare.
Halucinant și concludent pentru inutilitatea energiei și resurselor irosite de Securitate pentru urmărirea lui Siruni vreme de peste două decenii este un document strict secret descoperit de scriitor în dosarele Ministerului de Interne, în care se spune: "Întreaga sa viață, până a decedat, Siruni a desfășurat o laborioasă muncă de cercetare a documentelor arabe, turcești și armene, referitoare la trecutul istoric al poporului român, fiind autorul a peste 300 de studii și articole, dintre care peste 60 inedite."
Pentru a afla acest adevăr cunoscut de toată lumea științifică sau pentru a-și justifica salariile, l-a urmărit pe Siruni pas cu pas o armată de securiști?
Odiseea proscrisului Siruni nu s-a încheiat nici după moartea lui, scrie Vartan Arachelian. Casa savantului a fost multă vreme sub urmărire, telefoanele ascultate, iar toate cărțile, manuscrisele și documentele personale, "arestate" de Securitate.
Un nemuritor
Volumul se încheie cu pledoaria ziaristului și scriitorului constănțean de a i se face dreptate istorică savantului armean: "Sperăm să nu fim singurii care credem că locul lui Siruni este în rândul nemuritorilor, în rândul membrilor Academiei Române!"
Noul volum al lui Vartan Arachelian, deși nu este voluminos (doar 256 de pagini), este o carte "grea". Este saturată de informații, foarte multe inedite, realizează conexiuni între evenimente, plasându-le la locul lor în istorie, descifrează comportamente colective, instituționale și individuale, le descoperă mobilul și legile ce le guvernează, analizează, descrie și explică.
"Siruni, odiseea unui proscris" este o lucrare de referință pentru cei interesați de istoria armenilor și de istoria contemporană a României. Din foarte multe puncte de vedere, ea reprezintă un model și un îndreptar pentru istorici, jurnaliști și scriitori.
