Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a fost înscrisă în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind primul pas pentru înscrierea în Patrimoniul UNESCO, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit Agerpres. „Înscrierea în patrimoniul UNESCO va permite o mai bună punere în valoare a dimensiunii economice şi sociale a acestui fenomen cultural viu şi adoptarea unor măsuri care să permită transmiterea sa către generaţiile viitoare", precizează MADR. Transhumanţa carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic şi ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spaţii de păşunat, schimbul de elemente culturale între indivizi şi comunităţi, apariţia de drumuri comerciale, înfiinţarea de noi aşezări, crearea de toponime şi antroponime, contribuind astfel la menţinerea unităţii poporului român. Reprezentanţii ministerului susţin că, în viitor, însoţirea turmelor în transhumanţă poate constitui o experienţă turistică inedită, drumurile transhumanţei digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanţei pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat, unde călătorul poate să trăiască o experienţă de viaţă în armonie cu natura, cu animalele, cu hrana şi originile sale. În prezent, transhumanţa în România se realizează în următoarele zone: Muscel, Bran - Moieciu, Mărginimea Sibiului, Covasna, Săcele-Braşov, Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Perişani, Mărginimea Sebeşului, Vrancea, Nucşoara, Depresiunea Petroşani şi Depresiunea Sângeorz Băi.
- Publicitate -
