Operația de evacuare a peninsulei Crimeea, care s-a desfășurat în perioada 11 aprilie - 13 mai 1944, a fost episodul cel mai important al celui de-al doilea Război Mondial în Marea Neagră, datorită amplorii acțiunilor și cantității de forțe și mijloace participante.
"Operația 60.000" este numele de cod dat de comandamentul român operației de evacuare pe mare a trupelor române, în timpul acțiunii de retragere a unităților germano-române din Crimeea. Denumirea se referă la cei 65.000 de militari români care se aflau în peninsulă în compunerea Armatei a XVII-a germane, la data începerii operației de evacuare.
În primăvara anului 1944, în condițiile închiderii părții de nord a Peninsulei Crimeea, se punea problema evacuării trupelor germano-române care se apărau cu spatele la mare, pentru evitarea unui dezastru de tip Stalingrad. Operația de evacuare pe calea mării a revenit comandamentului român, respectiv Forțe-lor Navale Maritime comandate de contraamiralul Horia Macellariu. Pentru transportul trupelor pe mare și apărarea convoaielor au acționat în comun nave militare și comerciale românești și nave militare și de transport ale comandamentului german.
Operațiunea maritimă de evacuare a trupelor din Crimeea s-a desfășurat în două etape. În prima etapă (14-27 aprilie 1944), transporturile s-au desfășurat fără pierderi însemnate de nave și personal. A doua etapă (1-13 mai 1944) a fost caracterizată de reacția viguroasă a forțelor sovietice, soldându-se cu pierderi importante în oameni și nave. Pe durata întregii operații au fost organizate 90 de grupuri și convoaie escortate, care au adus în țară 122.853 persoane și 22.548 tone de armament, muniție, materiale si altele.
În timpul transportului pe mare s-au pierdut numeroase vieți omenești. Au fost peste zece mii de morți, dintre care aproximativ 4.000 de români. Pierderile românești în nave au reprezentat 26% din parcul disponibil, navele aduse în portul Constanța, avariate și reparabile reprezentând 46%.
- Publicitate -
