Hoții sunt din ce în ce mai interesați de comorile ascunse ale Dobrogei, conștienți că după câteva ore de căutări prin siturile arheologice pot vinde bunurile găsite contra a sute de euro, pe piața neagră a antichităților. Îngrijorător este faptul că s-a ajuns în situația în care răufăcătorii sunt singurii care explorează unele situri arheologice, în vreme ce arheologii acuză lipsa de fonduri! La fel se întâmplă, în prezent, și în cazul cetății antice Cius, aflată la marginea localității constănțene Gârliciu.
- Publicitate -
La sfârșitul săptămânii trecute, agenții Secției 7 Poliție Rurală Hârșova au surprins, în apropierea lacului Siliștea, cinci indivizi, cu vârste între 27 și 50 de ani, "înarmați" cu detectoare de metal și unelte de săpat. Mai mult, asupra lor au fost găsite fragmente ceramice și monede, ce proveneau din situri arheologice. Așa că, marți, 24 februarie, polițiștii de la Serviciul de Investigații Criminale au descins la locuințele a șapte suspecți, cu vârste între 27 și 53 de ani, din municipiile Constanța, Mangalia și în comuna Albești. În locuințele celor suspectați "că ar fi detectat ilegal bunuri în zone protejate arheologic", potrivit anchetatorilor, au fost găsite 1.233 de bunuri arheologice: 580 monede antice - medievale și 653 obiecte ceramice, de asemenea de factură antică și medievală. Totodată, au fost ridicate în vederea confiscării, 13 detectoare de metale.
Surse apropiate anchetei ne-au precizat că, din primele informații, unul din siturile arheologice explorate de suspecți ar fi cetatea Cius, de la marginea comunei Gârliciu.
Arheologii știu despre cetate, dar nu au făcut săpături
Cetatea, aflată pe malul Dunării, este legată de numele împăratul Valens, care, în anul 369 ar fi fost prezent aici, în timpul războaielor cu goții. Aici au fost semnalate inscripții grecești și latine, din care reiese că în zonă a fost sediul unei unități de cavalerie romană. Dar, din păcate, cetatea Cius este una din fortărețele unde până în prezent nu s-au făcut săpături arheologice. "Cetatea este localizată, este inclusă în lista siturilor arheologice din județul nostru, dar aici nu s-au efectuat cercetări. Nu s-au putut face săpături din cauza lipsei de fonduri, de oameni. Apoi, este mai bine să fie astupată, decât expusă furturilor, în condițiile în care nu este pază asigurată", ne-a precizat Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Și, așa cum a adăugat arheologul, în aceeași situație sunt numeroase situri din județul nostru.
Bunurile găsite urmează să fie duse de polițiști la Direcția Județeană de Cultură, pentru expertizare.