În condițiile în care vârsta de pensionare a magistraților va crește „brusc și intempestiv”, perioada de activitate va ajunge până la 38 de ani, iar numărul judecătorilor scade alarmant, la fel ca și interesul tinerilor pentru magistratură, trebuie luate măsuri pentru reducerea volumului de muncă. Aceasta a fost concluzia întrunirii președinților curților de apel, de la sfârșitul lunii iunie, desfășurată la Iași.
- Publicitate -
Președinții curților de apel din întreaga țară s-au reunit, la sfârșitul săptămânii trecute, la Iași, iar principala temă de discuții a întrunirii a vizat reacția vizavi de recent adoptata lege privind pensiile de serviciu. Printr-o rezoluție publicată ulterior întrunirii, președinții curților de apel „condamnă ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor, ce încalcă principii fundamentale ale funcționării și independenței justiției, cu consecințe directe asupra calității și celerității actului de justiție, ai cărui beneficiari sunt cetățenii României".
În rezoluția respectivă se mai arată: „Președinții curților de apel condamnă încălcarea flagrantă a principiului cooperării loiale între puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defăşurându-se în dispreţul total faţă de principiile statului de drept şi ale democrației, cu ignorarea manifestă a tuturor propunerilor şi argumentelor aduse de puterea judecătorească. Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanților judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi față de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate și au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare".
Judecătorii s-au declarat și împotriva eșalonării vârstei de pensionare. „Așa-numita eșalonare a vârstei de pensionare, mult clamată de reprezentanţii executivului în spaţiul public, nu există, în realitate, fiind o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparență ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei", au mai precizat reprezentanții instanțelor de judecată.
Preşedinţii curţilor de apel condamnă, de asemenea, atitudinea duplicitară a Comisiei Europene, care, pe de-o parte, a solicitat constant, în trecut, ca orice modificare a statutului judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanții puterii politice. Judecătorii au arătat că nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei.
Se solicită CSM adoptarea de urgență a unui plan de normare a activității
„În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanțe. Efortul extraordinar depus de judecători a permis soluţionarea acestui număr imens de cauze într-o perioadă de timp optimă, mult sub media europeană. În aceste condiții de suprasolicitare, judecătorii au reușit performanța extraordinară de a avea o rată medie de soluționare de peste 96%, la judecătorii și tribunale, și de peste 101%, la curțile de apel.
Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv. Este, așadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depășirea chiar și a stagiului de cotizare cerut pentru condiții normale de muncă.
În consecinţă, preşedinţii curților de apel solicită Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgentă a unui plan de normare a activității, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permită asigurarea unui act de justiţie de calitate”, au mai transmis judecătorii.
Rezoluția este semnată de judecătorii: Oana Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia, Loredana Lenuța Albescu – Curtea de Apel Bacău, Mihaela Darabană – Curtea de Apel Brașov, Liana Arsenie – Curtea de Apel București, Dana Cristina Gârbovan – Curtea de Apel Cluj, Alina Gabriela Jurubiță – Curtea de Apel Constanța, Petre Valentin Bădiță – Curtea Militară de Apel, Adrian Glugă – Curtea de Apel Craiova, Cosmin Răzvan Mihăilă – Curtea de Apel Galați, Mihaela-Diana Cheptene-Micu – Curtea de Apel Iași, Laura Simona Băican – Curtea de Apel Oradea, Raluca Emilia Trandafir – Curtea de Apel Pitești, Paul Mihail Frățilescu – Curtea de Apel Ploiești, Titiana Ilieș – Curtea de Apel Suceava, Andreea Ciucă – Curtea de Apel Târgu-Mureș, Mircea Crețu – Curtea de Apel Timișoara.
