Direcția Națională Anticorupție a rămas principala instituție de combatere a corupției la nivel înalt, însă activitatea sa a fost afectată de modificările legislative și deciziile Curții Constituționale, precum și de Parlament, arată raportul Inițiativei pentru o Justiție Curată.
- Publicitate -
Din păcate, presiunile politice constante la care a fost supusă, practica judiciară neunitară de la nivelul instanțelor și sancțiunile foarte mici aplicate pentru faptele de corupție au intrat în contradicție cu mesajul formal al statului român privind zero toleranță față de corupție și au îngreunat activitatea DNA, se arată în documentul Inițiativei pentru o Justiție Curată, ce reprezintă un proiect coordonat de Freedom House România și susținut de alte opt organizații neguvernamentale.
Potrivit raportului, "este esențială continuitatea personală și instituțională la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, atât pentru consolidarea rezultatelor acestei agenții anticorupție, cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de Comisia Europeană".
Documentul susține că DNA și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rămân singurele instituții ale sistemului judiciar apreciate de raportul de țară al Comisiei Europene din luna aceasta, în timp ce administrația locală, serviciile deconcentrate, educația, dar și sectorul sanitar rămân în continuare zone foarte sensibile la corupție. Această stare de fapt este favorizată de lipsa de transparență și nivelul mare al birocrației, de absența sau lipsa de eficiență a mecanismelor de control intern.
Acesta susține că, la ora actuală, sistemul judiciar este supus presiunilor, reforma acestuia nu doar a fost întârziată, ci este în regres, "principala instituție anticorupție (DNA) se confruntă cu încercări de intimidare, cu blocarea dosarelor, posibila înlocuire a procurorilor incomozi și chiar cu desființarea, iar măsurile de reformă nu sunt implementate conform angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană".
Raportul făcut public miercuri face referire la dosarele penale deschise împotriva unor importanți politicieni de către Direcția Națională Anticorupție. "Rând pe rând, Guvernul, inclusiv Ministerul Justiției, Parlamentul, Curtea Constituțională și chiar Consiliului Superior al Magistraturii au încercat să limiteze pagubele legale și politice aduse politicienilor de investigațiile anticorupție ale DNA prin modificarea statutului acesteia, prin eliminarea unor instrumente legale de combatere a criminalității și corupției în particular și prin decredibilizarea publică a procurorilor", se arată în document.
Așa cum au declarat și surse europene înainte de raportul de țară așteptat pe 23 iulie, o problemă a justiției din România o constituie faptul că Parlamentul a blocat principalele dosare de mare corupție, iar probabilitatea ca investigațiile privind fapte de corupție a multor înalți demnitari să fie sto-pate este din ce în ce mai mare.
Practic, politicieni împotriva cărora s-a început urmărirea penală pentru fapte de corupție sau criminalitate organizată sunt prezenți în fiecare din partidele politice importante din Parlamentul României, susține documentul.
