Aderarea României la spațiul Schengen și grupul Euro ar putea fi amânată, dacă nu se obțin condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, iar clasa politică românească nu sprijină ferm și "fără echivoc" reforma justiției.
- Publicitate -
"Rezultate modeste", "progrese lente", "nevoia de a continua monitorizarea" sunt câteva cuvinte-cheie din proiectul de raport ce va fi adoptat miercuri de Comisia Europeană. Executivul european consideră că "pentru moment, sprijinul este mai eficient decât sancțiunile și nu va invoca măsurile de salvgardare posibile conform Tratatului de Aderare".
Sunt amintite, în schimb, alte măsuri ce ar putea fi luate în viitor, dacă lupta anticorupție va rămâne fără rezultate din cauza lipsei de "sprijin fără echivoc" din partea clasei politice și a unei părți a sistemului judiciar (CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție). În acest context, Comisia Europeană avertizează că decizia de a primi sau nu România în spațiul Schengen și zona Euro va ține cont și de progresele în combaterea corupției.
"Cetățenii români merită să aibă acces la toate beneficiile statutului de țară membră UE - ei au fost de acord cu aderarea la UE așteptându-se ca aceasta să ajute la consolidarea statului de drept și la eliminarea corupției", este premisa de la care pornește evaluarea Comisiei.
"Eșecul în a face suficiente progrese în cadrul mecanismului de cooperare și verificare și de a risipi dubiile privind capacitatea României de a combate corupția privează cetățenii români de aceste drepturi și erodează încrederea lor în statul de drept. Ar putea avea efecte descurajatoare pe termen lung asupra performanțelor economiei românești, împiedicând investițiile străine atât de necesare. Va influența și evaluarea României în ceea ce privește pregătirea ei pentru a prelua responsabilități și a deține un rol mai amplu în numele altor state membre, ceea ce ar fi necesar, dacă dorește să adere la spațiul Schengen și zona Euro".
Nu sunt uitate nici fondurile europene, care ar putea fi blocate în cazul în care administrația nu funcționează corect. "Utilizarea adecvată a fondurilor UE de preaderare și a fondurilor structurale va fi posibilă doar dacă există o capacitate administrativă adecvată și un control eficient al conflictelor de interese, fraudelor și neregulilor financiare", avertizează Comisia Europeană.
Parlamentul politizează dosarele de corupție
Raportul CE critică "politizarea" dosarelor de corupție la nivel înalt de către Parlamentul României, care "trebuie să demonstreze un angajament lipsit de echivoc în favoarea eradicării corupției la nivel înalt".
"Nu s-a înregistrat niciun progres real în zece cazuri-cheie implicând foști miniștri. Aceasta se datorează parțial faptului că Parlamentul a blocat investigarea și parțial faptului că aceste cazuri au fost respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invalidat decizii anterioare", se arată în proiectul de raport.
"Politizarea cazurilor de corupție de către Parlamentul României și eșecul sistemului judiciar în emiterea de sentințe în cazuri de corupție la nivel înalt a slăbit respectul pentru statul de drept", remarcă Executivul european.
În plus, dezbaterile din Parlament pe tema amendamentelor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală "care ținteau restricționarea colectării anumitor probe creează nesiguranță în plan legal și influențează negativ investigațiile în curs. Această incertitudine legală duce, de asemenea, la reticență din partea corpului judiciar de a-și continua cazurile, dat fiind că este neclar dacă probele adunate azi vor fi acceptabile mâine".
Pe de altă parte, fără condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt nu se poate recupera încrederea publicului în statul de drept, avertizează CE. "Angajamentul și asumarea reformei trebuie să fie înrădăcinate în întreg spectrul politic și în interiorul sistemului judiciar. Încrederea publică în lupta împotriva corupției va fi restabilită numai prin prezentarea de rezultate și condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt", potrivit schiței de raport.
Procurorii își fac treaba, judecătorii blochează
Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este apreciată în raportul CE, în schimb deciziile judecătorilor sunt criticate pentru lipsa de consistență și "blândețea" sancțiunilor aplicate în cazuri de corupție: "Deși DNA continuă să arate în mod consistent rezultate pozitive în lansarea de anchete în cazurile de corupție la nivel înalt, sentințele în justiție rămân blânde și inconsistente".
