Lupta anticorupție din România se confruntă, pe lângă piedicile puse de parlamentari, și cu mentalitatea permisivă a judecătorilor care dau sentințe minime pe considerentul că faptele de corupție nu sunt un pericol pentru societate, se arată într-un raport al fundației germane Konrad Adenauer.
- Publicitate -
Cu o lună înainte de publicarea raportului pe justiție al Comisiei Europene, programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al fundației germane Konrad Adenauer Stiftung (KAS) a făcut public un raport propriu asupra stadiului luptei anticorupție din România.
Printre obstacolele identificate se numără lipsa voinței politice în ce privește lupta anticorupție, mai ales la nivel înalt, dar și mentalitatea judecătorilor. În noiembrie 2007, programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al fundației Konrad Adenauer a organizat la București împreună cu American Bar Association (Asociația barourilor americane) un seminar pentru judecătorii români pe tema corupției la nivel înalt și a sentințelor judecătorești în aceste cazuri. La seminar au participat judecători care se ocupă de cazuri de corupție la nivel înalt, se arată în raportul KAS.
"Răspunsurile lor (judecătorilor -n.r.) la întrebarea de ce în cazurile de corupție la nivel înalt sentințele sunt foarte des amânate sau sunt foarte mici au fost foarte revelatorii: judecătorii au invocat ca motiv, printre altele, și că faptele de corupție, chiar și la nivel înalt, nu reprezintă în sine un pericol pentru societate. De aceea nu ar trebui luată în considerare sancționarea corupției în aceeași măsură precum cazurile ce sunt o amenințare la adresa societății. Alți judecători au indicat că ar fi contradictoriu să li se ceară o condamnare în cazuri de corupție, când în viața lor de zi cu zi sunt nevoiți să fie corupți - de exemplu în sistemul de sănătate, unde serviciile medicale nu pot fi obținute decât foarte greu fără mită", informează raportul fundației germane.
Aceste opinii ale judecătorilor ilustrează "dilema generală" a luptei anticorupție din România, consideră raportul KAS.
"Atât timp cât corupția nu este recunoscută ca un comportament nociv pentru societate nu poate fi combătută eficient. Pe de altă parte, ele (declarațiile judecătorilor - n.r.) indică faptul că fenomenul corupției este în continuare unul sistemic în România - fie la nivel înalt, fie la nivelul micii corupții - și nu poate fi eliminat cu succes decât în măsura în care toate domeniile sunt abordate simultan", explică raportul KAS.
