Direcția Generală Anticorupție a proiectat și realizat un studiu privind percepția personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative (MIRA) asupra fenomenului corupției în cadrul instituției.
- Publicitate -
Scopul principal al studiului l-a constituit identificarea datelor și informațiilor cu aplicabilitate directă în domeniul prevenirii și combaterii corupției la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având în vedere noile cerințe ale Uniunii Europene, privind adoptarea de măsuri concrete în acest domeniu de activitate. Studiul a fost realizat, în perioada iunie - iulie 2007, sub formă de anchetă, pe bază de chestionar, la nivelul unui eșantion național de 1.200 de persoane, reprezentativ în rândul personalului ministerului.
Nouă factori care influențează corupția au fost analizați
Au fost analizați cu această ocazie nouă factori care ar putea influența corupția și anume: existența unor cazuri de corupție nesancționate, exemplul oferit de colegi, selecția la intrarea în sistem, promovarea pe bază de pile, influența politicului, educația necorespunzătoare a personalului, legislația deficitară, nivelul salarizării și birocrația excesivă.
Dintre acești factori cei mai mulți participanți la sondaj au indicat nivelul salarizării personalului MIRA și promovarea pe bază de "pile". Pe de altă parte și birocrația excesivă este un factor care contribuie la proliferarea acestui fenomen. Faptul că birocrația nu mai reprezintă o problemă în opinia funcționarilor poate fi interpretată și ca un progres în acest sens.
Măsuri preventive
Dintre măsurile preventive supuse atenției, se disting prin prisma aprecierii eficienței acestora, "sancționarea cu promptitudine a celor care săvârșesc fapte de corupție" și creșterea nivelului salarizării personalului M.I.R.A. Educarea personalului, popularizarea cazurilor în care funcționarii MIRA au refuzat să se implice în acte de corupție, respectiv mediatizarea cazurilor în care funcționarii MIRA au săvârșit acte de corupție sunt de asemenea măsuri apreciate ca foarte eficiente în ce privește prevenirea faptelor de corupție. O importanță sporită este acordată și măsurilor privind modificarea procedurilor de lucru dar, și propunerea pentru aplicarea unor sancțiuni drastice pentru cei care sunt implicați în fapte de corupție. Acest lucru se leagă într-o oarecare măsură și de nevoia lucrătorilor de a constata și de a percepe efectele unei lupte anticorupție susținute. Aplicarea unor sancțiuni mai drastice poate fi interpretată și în sensul conștientizării gravității acestui gen de fapte și a efectelor pe care acestea le produc pentru instituție.
Direcția Generală Anticorupție a proiectat și realizat un studiu privind percepția personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative (MIRA) asupra fenomenului corupției în cadrul instituției.
Scopul principal al studiului l-a constituit identificarea datelor și informațiilor cu aplicabilitate directă în domeniul prevenirii și combaterii corupției la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având în vedere noile cerințe ale Uniunii Europene, privind adoptarea de măsuri concrete în acest domeniu de activitate. Studiul a fost realizat, în perioada iunie - iulie 2007, sub formă de anchetă, pe bază de chestionar, la nivelul unui eșantion național de 1.200 de persoane, reprezentativ în rândul personalului ministerului.
Nouă factori care influențează corupția au fost analizați
Au fost analizați cu această ocazie nouă factori care ar putea influența corupția și anume: existența unor cazuri de corupție nesancționate, exemplul oferit de colegi, selecția la intrarea în sistem, promovarea pe bază de pile, influența politicului, educația necorespunzătoare a personalului, legislația deficitară, nivelul salarizării și birocrația excesivă.
Dintre acești factori cei mai mulți participanți la sondaj au indicat nivelul salarizării personalului MIRA și promovarea pe bază de "pile". Pe de altă parte și birocrația excesivă este un factor care contribuie la proliferarea acestui fenomen. Faptul că birocrația nu mai reprezintă o problemă în opinia funcționarilor poate fi interpretată și ca un progres în acest sens.
Măsuri preventive
Dintre măsurile preventive supuse atenției, se disting prin prisma aprecierii eficienței acestora, "sancționarea cu promptitudine a celor care săvârșesc fapte de corupție" și creșterea nivelului salarizării personalului M.I.R.A. Educarea personalului, popularizarea cazurilor în care funcționarii MIRA au refuzat să se implice în acte de corupție, respectiv mediatizarea cazurilor în care funcționarii MIRA au săvârșit acte de corupție sunt de asemenea măsuri apreciate ca foarte eficiente în ce privește prevenirea faptelor de corupție. O importanță sporită este acordată și măsurilor privind modificarea procedurilor de lucru dar, și propunerea pentru aplicarea unor sancțiuni drastice pentru cei care sunt implicați în fapte de corupție. Acest lucru se leagă într-o oarecare măsură și de nevoia lucrătorilor de a constata și de a percepe efectele unei lupte anticorupție susținute. Aplicarea unor sancțiuni mai drastice poate fi interpretată și în sensul conștientizării gravității acestui gen de fapte și a efectelor pe care acestea le produc pentru instituție.
