Instanțele de judecată din România au început să dea primele decizii de arestare la domiciliu, în baza prevederilor din noile coduri penale, chiar dacă autoritățile încă nu au achiziționat brățările electronice de supraveghere.
Deși Codul de procedură penală prevede la art. 221, alin. (3), că "Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere", autoritățile nu au achiziționat încă brățările electronice de supraveghere.
De altfel, președintele CSM, Adrian Bordea, a declarat joi că autoritățile statului ar fi trebuit să-și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor privind arestul la domiciliu.
"Sunt aspecte tehnice care trebuiau într-adevăr reglementate cumva pentru că, iată, codul acesta este de trei—patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului trebuiau să-și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare", a precizat Bordea în legătură cu lipsa așa-ziselor brățări electronice în contextul în care au fost pronunțate de judecători decizii privind arestul preventiv la domiciliu, scrie Agerpres.
