Ziua Națională fără Tutun, marcată de specialiștii din cadrul Agenției Naționale Antidrog

Ziua Națională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o inițiativă de a atrage atenția asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătății oamenilor.

Agenția Națională Antidrog, instituția cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, folosește acest prilej pentru a derula activități de informare asupra riscurilor consumului de tutun și de formare de abilități de viață sănătoasă, precum și pentru a sensibiliza populația cu privire la necesitatea respectării cadrului legislativ care interzice fumatul în spațiile publice.

Specialiștii agenției se adresează, în primul rând, adolescenților și tinerilor, categoria de vârstă mai vulnerabilă la consumul de tutun, inclusiv la fumatul pasiv.

În fiecare an, în această zi, Agenția Națională Antidrog, prin centrele sale teritoriale, vine în sprijinul populației, cu informații privind renunțarea la consumul de tutun și beneficiile aduse de spațiile fără fum de țigară.

În acest an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a propus contracararea încercărilor industriei tutunului de a submina Convenția - cadru a OMS privind controlul tutunului: "STOP INTERVENȚIEI INDUSTRIEI TUTUNULUI!".

Prin legea nr. 332/2005, România a ratificat Convenția-cadru a Organizaței Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului (publicată în Monitorul Oficial nr. 1088 din 2 decembrie 2005).

Conform celui mai recent Studiu național în școli privind consumul de tutun, alcool și droguri" - ESPAD, realizat în România în anul 2011 de către Agenția Națională Antidrog și Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar:

 prevalența consumului de tutun până la vârsta de 16 ani a fost de 52%, înregistrându-se o scădere față de anii anteriori, după cum urmează: anul 2007 (54%), anul 2003 (64%) și anul 1999 (57%).

 Media înregistrată pentru toate țările participante în studiul ESPAD 2011 a fost de 54%.

 Consumul de țigări în ultimele 30 de zile a înregistrat o fluctuație ascendentă în 2011, față de 2007 (29% versus 25%), oarecum similară cu fluctuația înregistrată în 2003 față de 1999 (28% versus 24%), media țărilor ESPAD fiind de 28%.

Pentru studiul ESPAD 2011 realizat în România, s-au luat în considerare adolescenții născuți în anul 1995, eșantionul fiind de 2770 de elevi (din care 1279 băieți și 1491 fete), selectați dintr-un eșantion de 149 școli (268 clase a IX a și a X a). Perioada de colectare a datelor a fost iunie 2011.

Conform Studiului în Populația Generală privind prevalența consumului de droguri la nivel național, realizat de Agenția Națională Antidrog în anul 2010:

 raportul între populația fumătoare de sex masculin și cea de sex feminin rămâne de aproximativ 2:1.

 Între rezultatele celor trei studii în populația generală, în privința numărului de țigări fumate zilnic, media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeași tendință: o scădere a pragului mediu de debut pentru generația tânără (15 - 34 ani), în raport cu generația adultă (35 - 64 ani) și cu valoare mai mică pentru persoanele de sex masculin (în 2010 - 17,57 ani), față de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani).

Consecințe ale consumului de tutun

 Tutunul cauzează anual moartea a peste 6 milioane de oameni, dintre care peste 5 milioane sunt fumători și foști fumători.

 În România, 15% dintre decese sunt cauzate de fumat (24% la bărbați și 6% la femei).

 Mortalitatea prin cancer pulmonar, boală despre care 98,3% dintre adulții români știu că este provocată de fumat, aproape s-a triplat în ultimii 25 de ani.

 Factorii de risc care conduc la consumul de tutun sunt: debutul timpuriu al consumului de tutun, normele sociale favorabile comportamentelor de consum, disponibilitatea produselor din tutun, atitudini și comportamente familiale permisive față de consumul de tutun, absența unor legături familiale de tip emoțional-suportiv, anturajul.

 Fumatul pasiv, unul dintre cele mai grave efecte ale fumatului - inhalarea fumului de țigară de către persoanele nefumătoare, un comportament la fel de nociv.

 Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă și ca o amenințare la adresa sănătății publice.

 Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace și a cancerului pulmonar la adulții expuși.

 Specialiștii consideră că expunerea femeilor însărcinate la fumul de țigară determină o greutate scăzută a copilului la naștere.