Într-o zi se hotărăște Ion să meargă în pădure după lemne. Înhamă calul la căruță, ia câinele și pleacă. Ajunge în pădure, ia toporul și se apucă de treabă. Încarcă el căruța, pune lemne, pune, pune. La un moment dat, se întoarce calul către el și zice:
- Publicitate -
- Las-o în naibii, nea Ioane, mai pui multe lemne pe căruță?!
Ion se sperie și o rupe la fugă. Câinele după el. Fuge el ce fuge până obosește.
Se oprește și se sprijină pe un pom să-și tragă sufletul. Ajunge și câinele și zice:
- Bă, Ioane, ce m-am speriat când a vorbit calul!
