Fiind momentul cu urgență,
- Publicitate -
Am vrut să scriu un vers sprințar,
Dar muza mea, din neglijență,
S-a îmbătat cu vin Cotnar.
Mi-am apus: nu este cu decență,
Să nu aduc o strofă-n dar;
Ar fi un gest de impotență
S-arăt că nu am pic de har.
Făcui nițică penitență,
Talentul mi l-am stors barbar;
Chiar m-am tratat cu contondență,
Dar n-am scris un sonet măcar.
M-am înfierat cu vehemență:
"De iambi și rime n-ai habar!"
Dar dând dovadă de clemență,
Îmi mai dădui o șansă iar.
Cu a lui Țucă eminență
Nici nu visez să mă compar
Căci la rondel n-am aderență,
Chiar de-aș trudi un centenar.
Aș da dovadă de demență
Pe-al epigramelor hotar
Să intru cu impertinență.
Aș fi de versuri măcelar.
De-aceea cer cu deferență:
Măcar cu titlu temporar,
Muza să-mi stea în abstinență,
Fără clondir, fără pahar.
