Profesorul de matematică, de vorbă cu cei trei elevi corijenţi:
- Publicitate -
- Nu vă intră deloc matematica în cap. Dacă vreţi să treceţi clasa, faceţi şi voi câte o faptă bună săptămâna asta…
Trece o săptămână, ultima oră de matematică din an:
- Ei bine, ia sa vedem, tu ce faptă bună ai făcut săptămâna trecută? întreabă profesorul pe primul corigent.
- Domn’ profesor, eu am ajutat o bătrânică să treacă strada!
- Sună bine, nu extraordinar, dar… este bine la bătrâneţe să fii ajutat. Tu? îl întreabă pe al doilea corigent.
- Domn’ profesor, şi eu am ajutat o bătrânică să treacă strada!
- Ce coincidenţă, aţi ajutat amândoi o bătrânică să treacă strada. „Într-adevăr, este o probabilitate destul de mare să fie mai multe bătrânici pe stradă", se gândeşte profesorul.
- Ok, şi tu?, îl întreabă pe al treilea corijent.
- Domn’ profesor, şi eu am ajutat o bătrânică să treacă strada!
- Ei asta-i prea de tot, deci toţi trei aţi ajutat câte o bătrânică să treacă strada?
- Nu câte o bătrânică, domn’ profesor! Aceeaşi bătrânică!
- Cum aceeaşi bătrânică? Nu era de ajuns unul să o ajute?
- Abia am reuşit toţi trei domn’ profesor, pentru că nu voia să treacă strada!
