Dulăul lui Gheo…

Într-o zi, Ion murea de plictiseală și nu știa ce să facă.
După ore bune, își aduce aminte de bunul său prieten Gheorghe, pe care nu-l mai văzuse de mult. Așa că s-a hotărât să-i facă o vizită pe nepusă masă.
Ajungând la casa acestuia, vede o placă uriașă la poartă: "Câine rău! Intrați pe propria răspundere! Mai aveți timp să vă răzgândiți!".
Cum, după atâta drum, Ion era obosit mort, intră în curte cu frică. Tremura din toate mădularele, dar nu dădea înapoi. Degeaba îi creștea lui tensiunea, câinele înfricoșător nu apărea!
Intră în curte, acolo, altă belea, chiar la ușa de intrare în casă vede altă placă, parcă și mai înfricoșătoare: "Câine rău! Dacă țineți la viața voastră, întoarceți-vă acum!".
Speriat de-a binelea, Ion deschide totuși ușor ușa și pășește în hol, unde îl întâmpină Gheorghe. Într-un colț al încăperii, aproape că zăcea un câine apatic.
- Servus Gheo! Dar ce-i frate cu toate avertismentele astea, de era să fac infarct? Văd că dulăul tău e foarte liniștit? Nu ziceai tu că-i rău?
- Apăi Ioane îți spun sincer, că îmi ești prieten de mulți ani, îi foarte, foarte rău câinele meu. Problema lui e că se consumă în el...