În vremurile de demult, când se născoceau poveștile fermecătoare, era un cavaler care se pregătea să meargă în cruciadă. Își cheamă unul dintre scutieri pentru a-i lăsa două vorbe:
- Plec în cruciadă. Îți încredințez cheia centurii de castitate a soției mele. Dacă nu mă voi întoarce în 10 ani, îți îngădui să folosești această cheie, căci sunt convins că va avea și ea nevoile ei.
Cavalerul pornește călare pe drumul prăfuit, purtând armura din cap până-n picioare. Aruncă o ultimă privire spre castel și-și vede scutierul fugind să-i iasă sufletul și strigând:
- Așteptați! Așteptați! Slavă Domnului că am reușit să vă prind. Cheia nu se potrivește!
