Este bine cunoscut că, de-a lungul istoriei, statutul femeii în societatea românească nu a fost la fel de bine conturat ca cel al bărbatului. Sexului feminin i s-au atribuit muncile casnice, spre exemplu, creșterea copiilor și îngrijirea gospodăriei, femeia fiind subordonată bărbatului. Aceasta a avut un rol fix în comunitatea românească, neavând dreptul la liber arbitru.
- Publicitate -
Pe parcursul evoluției societății, femeia a căpătat o poziție egală cu cea a bărbatului, trecând peste bariera impusă de istorie, demonstrând că poate mai mult. În prezent, discriminarea față de femei s-a diminuat semnificativ, fapt consacrat chiar și în articolul 16 din Constituția României, care prevede că „statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare“.
Sexul feminin a contribuit semnificativ la dezvoltarea țării în diverse domenii, social, politic, economic, croindu-și calea spre succes, devenind exemple pentru generațiile următoare.
„Cert este că femeile pot schimba în bine o societate”
Un model care considerăm că a avut un impact substanțial asupra viziunii noastre față de importanța femeii în societate este profesoara noastră Ada Codău, lect. univ. dr. la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, unde predă la programul de studii de licență Jurnalism și la programul de studii masterale Relații Publice și Dezvoltare Interculturală. Printre temele sale de interes în cercetare se numără practicile jurnalistice în conținutul de presă scrisă și în mediul digital, fake news-ul și studiile de gen, subiecte pe marginea cărora a publicat o serie de articole științifice. Are o experiență de zece ani în presa din Constanța. De asemenea, de-a lungul timpului, a publicat texte în revistele „Dilema veche”, „Revista 22” și pe platformele coordonate de Fundația Freedom House România. Şi pentru că este un model pentru noi, dar şi pentru că astăzi este Ziua Femeii, am realizat următorul interviu cu lect. univ. dr. Ada Codău.
-Puteți numi o femeie din viața dumneavoastră ca fiind modelul feminin care v-a inspirat? În ce fel v-a influențat?
-Am un model, dar nu un model de carieră, ci un model uman. Bunica mea. Buna sau Buni, așa cum îi spuneam eu. Rămâne reperul meu de bunătate, altruism și iubire. Iubirea aceea fără margini, fără limite. Iubirea mare cât cerul și dincolo de el. A fost o femeie care și-a iubit enorm nepoții și care i-a crescut în spiritul libertății, al înțelegerii celuilalt. Dacă am învățat ceva de la bunica mea, am învățat, cred, să încerc să înțeleg ce este diferit fără să judec și să iubesc necondiționat.
-În opinia dumneavoastră, cât de important este rolul femeii în societatea românească?
-Extrem de important. Dar nu doar în societatea românească. Ar trebui să fie important în orice societate, dacă acest lucru ar fi posibil. Ele joacă, fără îndoială, un rol extrem de important atunci când discutăm despre lupta împotriva inechităților care au la bază genul, despre politicile publice privind stoparea violenței împotriva femeilor, despre toate acele inițiative civice, organizații nonguvernamentale care au ca obiectiv promovarea respectării drepturilor femeilor. Acestea sunt, însă, doar câteva exemple. Este o discuție lungă. Cert este că femeile pot schimba în bine o societate.
-Considerați că viziunea asupra rolului femeii în societate s-a îmbunătățit în ultimii 20 de ani? Dacă da, de ce?
-O să mă refer doar la România. Din păcate, nu cred că s-a îmbunătățit semnificativ. Or, atâta timp cât nu vom înțelege că inechitățile sociale care au la bază genul sunt nedrepte, abuzive, nu cred că vom înregistra o schimbare semnificativă a viziunii asupra rolului pe care femeile îl au într-o societate. Mentalitățile se schimbă extrem de greu. Sigur că există oameni care înțeleg ce presupune egalitatea de gen, care promovează în funcții importante femei extrem de capabile, femei care au puterea de a schimba sau de a îmbunătăți sisteme, comunități mai mici sau mai mari, dar mă tem că, la nivel macro, mai este încă mult de lucrat. În mentalul colectiv încă persistă imaginea femeii-obiect, a femeii casnice, a femeii definite doar de rolul de soție și de mamă. Dar eu îmi păstrez optimismul, în sensul în care chiar cred că generațiile care vin din urmă au o altă viziune asupra rolului femeii într-o societate.
-Dacă ați putea da un sfat pentru următoarele generații de femei, care ar fi acela?
-Nu știu dacă sunt eu în măsură să dau un sfat. Dar le-aș spune tuturor femeilor, nu doar celor mai tinere, că sunt valoroase, că nu sunt definite doar de rolul de soție și de cel de mamă. Că sunt, pot fi mai mult decât atât și că
n-ar trebui să răspundă unei presiuni sociale atunci când aleg să facă sau să nu facă ceva în viața lor. De exemplu, nu ar trebui să se căsătorească doar pentru că „așa se obișnuiește/așa trebuie”, pentru că „au o vârstă”, pentru că există N pentru că-uri cu care, de fapt, ele nu rezonează, dar sub presiunea cărora nu rezistă. Să-și permită libertatea de a fi cine sunt ele cu adevărat.
-Vă mulţumim pentru acordarea acestui interviu!
-Şi eu vă mulţumesc!
Cătălina CHIRICIUC
Mariana CIOBANU
Miruna TURTOI
Studenți ai specializării Jurnalism, anul 1, din cadrul Universității Ovidius, Constanța
