Ne place să credem că suntem stăpânii propriilor gânduri și că acționăm doar potrivit propriilor convingeri, independent de ce se întâmplă în jur. Ei bine, psihologia socială susține că nu se întâmplă chiar așa.
- Publicitate -
Definită drept „studiul felului în care relaționăm unii cu ceilalți", această știință pornește de la principiul că oamenii sunt „animale sociale”. Comunicăm între noi în fiecare zi, ore întregi. Astfel, îi influențăm pe cei din jurul nostru și, reciproc, suntem influențați de ei. În consecință – au observat cercetătorii – gândurile noastre sunt formate, în mare parte, din fragmente ale gândurilor celorlalți.
Sociologii lucrează cu conceptul de „polarizare de grup”: oamenii cu opinii asemănătoare tind să formeze un grup, prin discuțiile cu ceilalți fiecare căutând și găsind confirmarea că „gândește corect”.
Convingerile rezervate se radicalizează
Psihologii francezi Serge Moscovici și Marisa Zavalloni au efectuat un studiu în care au pus două întrebări participanților: 1. Ce părere aveți despre președintele Franței? 2. Ce părere aveți despre americani? Apoi, respondenții au fost invitați să se adune în aceeași încăpere și să discute opiniile.
S-a constatat că participanții care aveau părere ușor pozitivă despre președinte și ușor negativă vizavi de americani și-au intensificat opiniile în urma discuțiilor din grup. Atunci când își regăsesc opinia și la cei din jur, indivizii renunță la atitudinea rezervată, prind curaj și devin radicali.
Ne place mai mult compania unor oameni cu care împărtășim aceleași păreri, decât a unora cu care ne contrazicem, nu-i așa?
Gândurile celorlalți sunt un fel de „shortcut”
Unii dintre noi caută confirmare că ceea ce gândesc, spun și fac este corect. Simt nevoia unei aprobări din partea societății. În cartea „Influența: Psihologia persuasiunii”, psihologul Robert Cialdini a scris: „indiferent că întrebarea este ce să facem cu cutia goală de popcorn în cinematograf, cât de repede să conducem la drum întins sau cum să mâncăm homar la o cină în oraș, răspunsul este definit în funcție de acțiunile celor din jurul nostru".
Într-un alt studiu, un colectiv condus de Albert Bandura a lucrat cu un grup de copii cărora le era frică de câini. Timp de patru zile, copiii au urmărit 20 de minute zilnic un film în care un alt copil, în vârstă de 4 ani, se juca fericit cu un cățel. După cele patru zile, 67% dintre copii voiau la rândul lor să se joace cu un câine.
În mod clar, comportamentul celorlalți influențează comportamentul nostru. Dacă, din trei colegi de apartament, doi joacă frecvent la
Casino MrBit, cel mai probabil și cel de-a treilea își va deschide cont la cazinoul online amintit. Deseori, folosim gândurile celorlalți pe post de „scurtătură” în viețile noastre. Nu vrem să mai pierdem timp analizând anumite situații. Ne însușim direct concluziile celorlalți.
„Civilizația avansează pe măsură ce se multiplică operațiunile pe care le executăm fără să ne gândim la ele", spunea filosoful și matematicianul englez Alfred North Whitehead.
Psihologia umană este marcată de începuturile civilizației
Un exemplu elocvent în ceea ce privește efectul spiritului de turmă este reprezentat de succesul în vânzări al cărților prezentate drept „best seller”. „Dacă au cumpărat-o atâția oameni, înseamnă că este bună cartea", ne gândim. Se pune semnul egalității între „popular” și „bun”.
Omul nu a fost de la început un „animal social”, dar a observat că are șanse mai mari de supraviețuire dacă trăiește și vânează în grupuri. Asta a afectat iremediabil psihologia umană.
„Atunci când un individ dorește să intre într-un grup, el trebuie să adopte comportamentul grupului. Altfel, este exclus de acolo", a observat Julia Coultas, cercetător la Universitatea din Essex. Astfel, tendința omului de a merge cu valul este pe deplin justificată.
