Astăzi, 5 august 2025, începând cu ora 15:00, în sala „Remus Opreanu” a Palatului Administrativ din Constanța, are loc o dezbatere publică organizată de Primăria Municipiului Constanța și Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Bugetului Local. Subiectul întâlnirii este proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea HCL nr. 412/2024 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2025. Evenimentul se desfășoară în regim fizic și reunește reprezentanți ai autorităților locale, ai societății civile, ai instituțiilor publice, precum și cetățeni interesați de noile reglementări fiscale. La dezbatere participă, printre altii, Ciprian Mustacă, membru al Asociației Palazu Mare, avocatul Mirela Doicescu, dar și consilierii locali Felicia Ovanesian și Florin Cocargeanu. De asemenea mai sunt prezenti George Măndilă, reprezentant al Primăriei Constanța, Dan Leu, arhitectul șef al municipiului Constanța și Narcis Halil, reprezentant SPIT.
- Publicitate -
Ciprian Mustacă a precizat că ar fi bine ca taxa să fie departajată cumva pentru fiecare speță în parte, arătând că ar trebui o procedură mai simplificată pentru persoanele care doresc să autorizeze doar modificarea unui geam sau al unei uși. De asemenea, acesta a dat în continuare exemplul unui dezvoltator care ar fi ridicat un imobil P+7 în Tomis Plus doar în baza Certificatului de urbanism, subliniind faptul că cele două situații nu sunt egale.
Narcis Halil, reprezentant SPIT: "Testarea edificării construcției realizată fără autorizație de construire este întemeiată pe dispoziția articolului 484 din Codul Fiscal denumit marginal taxe speciale, deci taxa urmează să fie una specială, plătibilă în anul 2025 și percepută de la persoanele ficei sau persoanele juridice care doresc să își întabuleze construcția, dar în cartea funciară. În cadrul proiectului avem formularul de cerere, care trebuie însoțit obligatoriu de niște documente justificative parte din ele se revăsesc la articolul 37 alineatul 6 din legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv o documentație tehnică care cuprindă concluzii privind încadrarea lucrărilor executate fără autorizație de construire în reglementările documentațiilor de urbanism aprobate în vigoare la data de punere cererei, un cazier contravențional emis de Direcția Generală Poliției Locale prin care să se facă dovadă că anterior cu 3 ani de la data solicitării nu a fost sancționat pentru realizarea, nu au fost constatate fapte la regimul în domeniul disciplinei în construcții. Mai avem o expertiză tehnică care se întocmește de către un evaluator tehnic din câte am înțeles, autorizat MELEPAT nu mai veche de un an cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcții care sunt prezente la articolul 5 din legea 10/1995 în mare. Legea 7 prevede variantele, care sunt variantele pentru care o clădire poate fi întabulată în Cartea Funciară și avem 3 situații pentru clădirile edificate înainte de august 2001 care se înscriu în Cartea Funciară pe baza certificatului de atestare fiscale emis de Serviciul Public de Impozite și Taxe și mai avem cele edificate ulteriori, datei de 1 august 2001 în care fie se intabulează pe partea autorizației de construire, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor și certificatul de atestare edificării construcției sau în situația în care sunt realizate lucrări după această dată în lipsa autorizației de construire legea prevede, cred că din 2020 introdusă, posibilitatea întabulării construcției pe baza certificatului de atestare edificării construcției realizată fără autorizație de construire al cărui formularul este prevăzut în anexa numărul 29 la ordinul 600 pe 2023 privind regulamentul de avizare care este gestionat de către OCPI. În principiu cam astea sunt, am căutat ca în documentație, deci taxa urmează a fi percepută de la aceste persoane pe baza documentației care urmează a fi depusă. Documentația, în primul rând, în principal, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 37 alineatul 6 din legea 50, iar pentru și alte situații, declarații în formă autentică notarială în sensul că n-a fost sancționat și așa mai departe, adică toate cerințele acestea urmează să fie întărite prin declarații. Acestea sunt cerințele colegilor de la urbanism, noi i-am introdus taxa, serviciul public de imposte și taxa, i-am introdus taxa."
Ciprian Mustacă, Asociatia Palazu Mare: "Sunt persoane fizice care au dobândit aceste imobile prin vânzare-cumpărare, constatând ulterior că au un geam sau o ușă modificată și pentru care trebuie să intre în legalitate. Consider că acea metodologie nu trebuie să fie suportată în totalitate de către ei. Nu este firesc să li se ceară studii, DATC-uri și declarații pe propria răspundere. În ceea ce privește cei care nu au respectat legea, mă refer la un imobil de pe strada Budapesta, din Tomis Plus, care a fost intens mediatizat, unde s-a ridicat un P+7 fără autorizație de construcție, având doar certificat de urbanism.
Ce facem cu acel imobil? Cum îl introducem în legalitate? Acel constructor este, din punctul meu de vedere, de rea credință. Nu pot considera că cel care și-a modificat un geam sau o ușă trebuie să fie tratat la fel ca un dezvoltator care a ridicat un bloc fără autorizație. Nu putem aplica legea preferențial. Legea a fost modificată și pusă în dezbatere, prevăzând că fiecare OAT are dreptul să emită un regulament propriu. Eu cred că pentru o persoană ca cea menționată (fără a da nume), trebuie să parcurgă inclusiv etapa avizării de către arhitectul-șef. Pentru că dacă eu construiesc și cer avize și autorizații, mă costă mult mai mult. Iar acea persoană poate să intre în legalitate fără aceste etape, economisind aproximativ 10%, ceea ce este inechitabil în raport cu un constructor de bună credință.
Trebuie să ne gândim la toate aceste aspecte. Mai sunt și cei care au construit terase, foișoare și alte anexe fără să cunoască legea, iar colegii de la poliția locală nu au intervenit la timp. Unii au fost exceptați conform legii în vigoare, dacă nu au modificat fațada sau structura imobilului, și nu aveau nevoie de autorizație. Toate aceste situații intră sub incidența certificatului de urbanism. Cred că trebuie să ne gândim cu toții, inclusiv constănțenii care au făcut modificări minore de bună credință – un geam, o ușă – și care vor să înstrăineze imobilele. Nu ei, poate copiii lor, dar nu pot face acest lucru pentru că nu sunt conforme cu releveul. Nu putem pune în aceeași oală pe toată lumea. Nu este normal ca cineva care a modificat un geam să fie tratat la fel ca cineva care a construit un bloc de 7 etaje fără autorizație. Trebuie să avem un regulament clar și detaliat pentru astfel de situații, astfel încât arhitectul-șef să poată decide dacă se eliberează sau nu autorizația. Nu putem considera că o abatere minoră, cum ar fi modificarea unui geam de la 40 la 45 de centimetri, trebuie să implice aceleași proceduri ca o construcție ilegală de mari dimensiuni.
Unele modificări s-au făcut în zone protejate sau istorice, cu zeci de ani în urmă, unde nu s-au mai efectuat relevee sau documentații tehnice. Acum, oamenii se trezesc obligați să actualizeze documentația, ceea ce nu era necesar în momentul realizării lucrărilor. Sper ca toate aceste obiecțiuni să fie analizate cu atenție. Unele pot fi implementate. Proiectul nu trebuie adoptat în forma sa actuală, ci completat. Altfel riscăm să avem din nou proceduri greoaie și multiple, care vor afecta și Consiliul Local."
Reprezentanții Primăriei Constanța au specificat că taxa pentru Certificatul de atestare a extinderii unei construcții realizate fără autorizație de construcție este de 10% din valoare lucrării autorizate.
Mirela Doicescu, avocat: "Persoanele fizice care dobândesc imobile prin vânzare-cumpărare descoperă deseori, ulterior, că au un geam sau o ușă modificată și apoi trebuie să între în legalitate. Consider că metodologia actuală nu ar trebui aplicată integral celor care au făcut modificări minore — nu este normal să li se ceară studii, DATC-uri și declarații pe proprie răspundere.
În privința celor care nu au respectat legea — mă refer, de exemplu, la proprietarul unui imobil de pe strada Budapesta din Tomis Plus, imobil despre care s-a scris intens în presă, ridicat cu P + 7 etaje fără autorizație de construcție, doar pe baza unui certificat de urbanism — ce se face cu acel imobil? Cum se introduce în legalitate? Din punctul meu de vedere, acel dezvoltator a acționat cu rea‑credință. Nu pot considera că o persoană care doar și-a modificat un geam sau o ușă trebuie tratată identic cu un dezvoltator care a ridicat un bloc fără autorizație. Nu putem aplica legea după preferințe.
Legea a fost modificată și supusă dezbaterii publice și prevede că fiecare OAT (organism administrativ teritorial) își poate emite propriul regulament local. Eu cred că, pentru o persoană care doar a făcut o modificare minoră (fără să dau nume), acest regulament ar trebui să includă și etapa avizării de către arhitectul‑șef. Dacă eu construiesc și cer avize și autorizații, costurile cresc semnificativ. Însă o persoană care dorește să intre în legalitate, fără aceste etape, economisește aproximativ 10%, ceea ce este inechitabil față de un constructor de bună-credință. Trebuie să ne gândim la toate aspectele. Există oameni care au construit terase, foișoare sau alte anexe fără să cunoască legea, iar poliția locală nu a intervenit la timp. Unii au fost exceptați conform legii în vigoare, dacă nu au modificat fațada sau structura imobilului și nu necesitau autorizație.
Toate aceste situații intră sub incidența certificatului de urbanism. Atunci când cineva vrea să vândă un apartament modificat — de bună credință, cu o ușă modificată sau un geam — nu ar trebui ca el sau copiii să nu poată înstrăina imobilul din cauza unor neconformități minore. Nu putem pune toate lucrările într-un singur tipar. Nu este corect ca cineva care a schimbat un geam acum 10 ani să fie tratat la fel cu cineva care a construit un bloc de 7 etaje ilegal. Trebuie să existe un regulament clar și structurat, astfel încât arhitectul‑șef să poată evalua dacă este necesară sau nu autorizația. O deviație minoră, cum ar fi extinderea unui geam de la 40 cm la 45 cm, nu ar trebui să implice aceleași proceduri ca o construcție ilegală de mari dimensiuni.
Mai mult, unele modificări au fost făcute în zone protejate sau istorice cu zeci de ani în urmă, unde nu au mai existat relevee sau documentații tehnice. Acum, oamenii sunt obligați să actualizeze documentațiile tehnice, deși la momentul realizării lucrărilor acest lucru nu era necesar. Sper ca toate aceste observații să fie atent analizate. Unele pot fi integrate. Proiectul nu trebuie adoptat în forma actuală, ci completat și rafinat. Altfel, riscăm să avem din nou proceduri greoaie și multiple, afectând și Consiliul Local."
