Președintele Traian Băsescu a trecut în revistă ieri, în contextul unei declarații de presă, demersurile politice și legislative care au statuat data retragerii trupelor românești din Irak, subliniind în acest context că explicațiile nu i se adresează lui Mircea Geoană, care a făcut un "joc politic nedrept pe spinarea Armatei", ci românilor.
- Publicitate -
Traian Băsescu a explicat că nu a dorit să-i răspundă lui Mircea Geoană în ziua alegerilor, atunci când liderul PSD a anunțat că se retrage din CSAT, pentru că "nu era în regulă să fie mutată concentrarea de pe alegeri pe o dezbatere legată de încetarea operațiunilor în Irak".
"Eu salut declarația. Legalitatea din punct de vedere constituțional și al respectării legilor în vigoare nu o apreciez eu, rămâne să o aprecieze cei în drept. Salut declarația de intenție a domnului Geoană", a precizat șeful statului, amintind că această declarație vine în contradicție cu insistențele lui Geoană de a impune, în protocolul cu PD-L, prezența președintelui Senatului în această structură de secu-ritate națională. Băsescu și-a exprimat, de asemenea, anumite suspiciuni asupra responsabilității declarațiilor președintelui PSD.
Tot ieri, șeful statului a demontat motivele pe seama cărora Geoană și-a argumentat retragerea din CSAT, arătând că nu el a fost cel care a stabilit data retragerii trupelor românești din Irak. "În ceea ce privește desfășurarea aprobărilor pentru menținerea trupelor în Irak după 31 decembrie 2008, aș vrea să-i aduc aminte domnului Mircea Geoană că pe data de 22 decembrie 2008, Parlamentul României a aprobat Hotărârea numărul 32, prin care se aproba prelungirea misiunii trupelor românești în Irak. Pe data de 22 decembrie, domnul Mircea Geoană era președintele Senatului, iar Hotărârea 32 este o hotărâre a Parlamentului României", a subliniat președintele.
În privința prezenței sale în Irak pe data de 4 iunie și apoi în Afganistan pe 6 iunie, șeful statului a spus, de asemenea, că dorește să dea o explicație românilor, iar în acest sens a declarat că prezența sa în Irak era obligatorie pentru că, în calitatea sa de șef de stat, trebuia să-l informeze pe omologul său irakian asupra faptului că, din 4 iunie, trupele românești din această țară nu mai sunt combatante.
