Demararea procedurilor de delimitare între unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului naște dispute aprinse în-tre liderii localităților constănțene.
- Publicitate -
Încă din toamna anului trecut, Prefectura Constanța a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) să iniție-ze de urgență procedurile necesare realizării acestui proces. Însă problemele nu au ezitat să apară.
Cel mai recent exemplu este cel al triunghiului Techirghiol - Agigea - Eforie. După ce s-au stabilit comisiile de delimitare, la finalul săptămânii trecute, reprezentanții comunei Agigea și cei ai orașului Techirghiol au avut o ultimă întâlnire în vederea rezol-vării situației granițelor. Cristian Cârjaliu, primarul comunei Agigea, a declarat că, din punctul său de vedere, a fost încheiat procesul delimitării administrativ-teritoriale în conformitate cu prevederile legale, mai precis Legea 2/1968 și Legea 2/1989 "care sunt imperative, nu facultative". Cârjaliu a mai atras atenția că delimitările s-au făcut în conformitate cu proiectul de sistematizare a comunei Agigea, depus la CJC în iunie 1989.
"Au venit nepregătiți"
Primarul a precizat, de asemenea, că întâlnirile avute cu reprezentații administrațiilor locale din Topraisar, Cumpăna și Eforie au decurs fără probleme, singurele divergențe iscându-se pe 2 aprilie cu reprezentanții orașului Techirghiol. "Au venit nepregătiți, motivând că nu au schițe, că nu au documente",
s-a plâns Cristian Cârjaliu, completând că reprezentanții administrației locale din Techirghiol nu mai sunt acum de acord cu Planul Urbanistic General aprobat în 1998 de către Consiliul Local Techirghiol.
În plus, el a pus în evidență necesitatea finalizării delimitărilor teritoriale, "pentru a evita, pe viitor, orice respingere a proiectelor europene".
"Trebuie să mergem la legiuitor"
În replică, Adrian Stan, primarul orașului Techirghiol, susține că nu există nici o bază legală pentru actuala delimitare între Techirghiol și Agigea. "Nici în Legea 2/1968 și nici în Legea 2/1989 nu există anexe care să demonstreze delimitarea dintre cele două localități", a declarat edilul. El a menționat că au fost trimise solicitări în acest sens la toate instituțiile statului abilitate în domeniu. "Însă nu există nici anexe, nici hărți. Prin urmare, trebuie să mergem la legiuitor. Toate documentele pe care le invocă cei de la Agigea sunt copilării care nu țin loc de lege", a explicat el.
Adrian Stan a mai arătat că Agigea s-a desprins, în 1989, din Techirghiol care avea atunci aproximativ 8.000 de hectare. "După această separație, Techirghiol a rămas cu 2.500 de hectare, iar Agigea cu aproximativ 5.000. Normal ar fi fost să rămânem cu măcar jumătate din suprafața avută înainte de 1989, adică 4.000 de hectare", a remarcat el.
"Nu vreau să comentez modul în care am fost primiți la acea întâlnire. Nu vreau să intru în conflict nici cu Agigea, nici cu primarul, dar nici nu pot lăsa lucrurile să fie în defavoarea Techirghiolului. Voi încerca să obțin baza legală pentru delimitare", a punctat hotărât el.
Noi delimitări la Topraisar și Eforie
Adrian Stan a vorbit, totodată, și despre delimitările teritoriale cu localitățile Topraisar și Eforie. La Topraisar urmează să se definitiveze situația celor aproape 100 de hectare care au fost la un moment dat în grija administrației Topraisar, apoi transmise de către ADS (Agenția Domeniilor Statului) orașului Techirghiol și, mai târziu, retrocedate astfel încât proprietarii de aici au ajuns să își plătească taxele și impozitele tot la Topraisar.
În plus, Techirghiol mai are un diferend cu Eforie pentru aproximativ 80 de hectare, cele două părți urmând să se întâlnească, cel mai probabil luna viitoare, în vederea rezolvării acestei situații.
La rândul său, orașul Eforie a avut câteva neînțelegeri și cu Agigea privind un teren de apro-ximativ 30 de hectare întrucât fostul primar din Agigea refuzase să semneze în 1998 procesul verbal pentru stabilirea vecinătăților, potrivit edilului Ovidiu Brăiloiu. Acum, Brăiloiu și Cristian Cârjaliu au convenit asupra granițelor, rezolvând problema.
Procese la Fântânele
De aproximativ cinci ani, și administrația locală din Fântânele se luptă în instanță pentru 43 de hectare de pășune. Primarul comunei Fântânele, Gheorghe Popescu, susține că, în 2005, atunci când Fântânele s-a desprins din Cogealac, s-a făcut o intabulare greșită și comuna a pierdut 43 de hectare în favoarea comunei Mihai Viteazu. "Avem mai multe procese pentru acest teren și până nu se pronunță instanța noi nu putem face nimic. Dar nu pot să las situația așa, să pierd acest teren", a încheiat ferm primarul.
În intervențiile lor, edilii au remarcat importanța definitivării limitelor unităților administrativ-teritoriale în implementarea proiectelor europene, dar și în reactualizarea planurilor urbanistice generale. În plus, odată cu delimitarea hotarelor, vor putea fi urgentate și procedurile de aprobare a planurilor urbanistice zonale, dar și cele pentru emiterea titlurilor de proprietate sau de încasare a impozitelor pe teren de către consiliile locale.
Prefectul Claudiu Palaz a precizat că nu există un termen limită pentru încheierea proce-sului de delimitare și nici legea nu impune o dată în acest sens. "Fixarea limitelor dintre unitățile administrativ-teritoriale este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus să le realizez în calitate de prefect. Eu nu le pot impune un termen și nici legea nu le impune un termen limită. Depinde foarte mult de primării dacă ajung să se înțeleagă", a declarat prefectul.
