Prematuritatea este o problemă actuală şi, în ciuda progresului din mediul medical, cadrele se confruntă cu foarte multe cazuri de naşteri de acest gen. Potrivit specialiștilor, prematuritatea are drept cauză și faptul că multe femei însărcinate nu respectă protocolul impus de medic, pentru a fi corect monitorizate pe toată perioada sarcinii, pentru a descoperi dacă există sau nu acest risc.
- Publicitate -
Pentru a trage un semnal de alarmă, dr. Elena Rotaru, specialist pediatru şi neonatolog, ne împărtăşeşte câteva detalii despre bolile pe care le poate dezvolta adultul, fost prematur, riscurile la care este supus prematurul târziu, dar şi despre complicaţiile cu care se confruntă prematurii. Potrivit acesteia, prematurul târziu este nou-născutul cu vârsta de gestaţie cuprinsă între 34 şi 37 de săptămâni la naştere. Această perioadă este definită ca prematuritate tardivă. Prematurul târziu este mai imatur decât nou născutul la termen, chiar dacă, uneori, poate cântări şi avea aspect general similar cu acesta.
„În ciuda progreselor medicale din neonatologie şi obstetrică, prematuritatea este încă principala cauză de morbiditate şi mortalitate neonatală. S-a considerat pentru mult timp că prematurul tardiv nu pune probleme deosebite la naştere, dar studiile şi practica medicală au dovedit contrariul. Prematuritatea tardivă reprezintă un factor de risc important pentru mortalitatea neonatală şi pentru morbiditatea neonatală şi infantilă (riscul de a dezvolta boli este mai mare decât la nou-născutul la termen)”, explică dr. Elena Rotaru.
Risc de autism de cinci ori mai mare
Prematurul târziu are o rată de morbiditate de 6-7 ori mai mare decât nou născutul la termen, el prezentând deficienţe în adaptarea la viaţa extrauterină, pe termen scurt: instabilitate termică, hipoglicemie (glicemie scăzută), detresă respiratorie (nivel scăzut de oxigen în sânge), apnee (oprirea respiraţiei), icter (care să necesite fototerapie), tulburări de alimentaţie (supt slab, vărsături).
„În copilărie şi în perioada de adult, foştii nou-născuţi prematur prezintă risc de a dezvolta: astm, miopie, surditate, hipertensiune arterială, paralizie sau atrofie cerebrală, risc de autism de cinci ori mai mare, risc de infecţii virale şi bacteriene. În ultimele decade, a crescut numărul naşterilor premature, secundar progreselor medicale în depistarea asfixiei fetale care antrenează travaliul prematur idiopatic (indus). Şansa de supravieţuire a unui nou născut prematur este mult mai mare în zilele noastre, faţă de anii precedenţi, prin progresele realizate în secţiile de terapie intensivă neonatală”, a adăugat medicul.
Totodată, nou-născutul prematur târziu necesită asistenţă neonatală obligatorie la naştere, de cele mai multe ori internare în serviciul de terapie intensivă neonatală, internare pe o perioadă mai lungă în maternitate, iar după externare, supraveghere, atât de către medicul de familie, cât şi de către medicul neonatolog, de cele mai multe ori fiind necesare şi controale interdisciplinare prin medici: oftalmolog, neurolog, ORL-ist, logoped etc.
Pentru a scădea numărul de naşteri premature, toate femeile însărcinate trebuie să fie într-o legătură strânsă cu medicul curant, pentru a fi monitorizate şi corect informate cu privire la riscurile care pot apărea în timpul sarcinii.
