Ficatul mărit poate fi depistat doar în urma unui consult medical sau al unei ecografii abdominale, iar dacă acesta ajunge să depăşească dimensiunile normale, indiferent de cauza care a favorizat creşterea, sunt necesare analize specifice.
- Publicitate -
Din start, dr. Anca Sima, medic primar în cadrul Clinicii Homeomed, ne-a spus că supradimensionarea ficatului, la un moment dat, nu înseamnă, automat, şi îmbolnăvirea gravă a acestui organ. Însă, apreciază că persoanele care se confruntă cu această problemă ar trebui să ştie care sunt cele mai des întâlnite cauze care favorizează mărirea ficatului.
„Unii cred că alcoolul în exces este cauza principală, însă hepatomegalia, cum se numeşte în termeni medicali ficatul mărit, poate să apară şi din cauze care nu au legătură cu alcoolul, precum încărcarea ficatului cu grăsime, diabet, obezitate, insuficienţă cardiacă. Pacientul trebuie să meargă la specialist pentru a afla cauza reală, care va determina şi formula corectă de tratament", spune medicul citat.
De regulă, diagnosticarea ficatului mărit nu este dificilă, fiind suficientă examinarea de către un medic internist, hepatolog sau gastroenterolog. Apoi, în funcţie de situaţie, se recomandă ecografia abdominală, iar dacă aceasta nu este suficient de concludentă, se va face şi un examen tomografic.
Cât priveşte explorările necesare pentru a afla cauzele care duc la supradimensionarea ficatului, acestea pot fi simple teste de explorare a funcţiei ficatului, dar şi analize specifice anumitor boli care favorizează astfel de modificări, markeri virali hepatitici, markeri tumorali - dacă există suspiciuni de cancer de ficat, endoscopie digestivă - pentru a se afla dacă s-a instalat ciroza hepatică şi, în cazurile cele mai grave, biopsia hepatică.
Important! Medicul recomandă ca la orice semnal venit din zona ficatului să ne prezentăm de urgenţă la specialist şi în niciun caz să nu recurgem la automedicaţie.
Starea de sănătate a ficatului poate fi verificată şi după aspectul limbii, susţin unii specialişti. Pe lângă durere în dreapta, bolnavul are senzaţia de gust acru în gură şi greaţă, simte frecvent un gust preponderent amar şi are gura uscată, sau nu mai simte gustul alimentelor. În alte cazuri, predomină o senzaţie de gust sărat indiferent de alimentul care este consumat şi apare senzaţia de greaţă imediat după masă. Totodată, pacientul poate avea limba permanent uscată şi o senzaţie de căldură în zona limbii.
