Produsele crude fermentate au stat la baza alimentației umane de secole, spune nutriționistul Mihaela Bilic, acestea fiind extrem de benefice pentru sănătate, chiar dacă pe atunci nu se cunoștea noțiunea de probiotic. Ca urmare, microorganismele vii prezente în orice produs fermentat, de la drojdia de bere, produse lactate și brânzeturi, până la murături și borș, au ca rol reechilibrarea florei microbiene din intestin și restabilirea raportului optim între coloniile de bacterii "bune" și cele "ne-bune". De acest echilibru depind nu numai procesele de digestie, dar și sănătatea noastră, intestinul fiind sediul central al imunității organismului.
- Publicitate -
Așa cum termenul "anti-biotic" înseamnă anti-viață și se referă la medicamentele ce omoară bacterii și microbi, "pro-biotic" înseamnă pentru viață și presupune orice produs care conține prețioasele bacterii vii.
"Borșul este un astfel de produs, obținut prin fermentația lactică a boabelor de grâu. Și varza murată presupune același proces de lacto-fermentație ce dă naștere unui aliment ce abundă în bacterii benefice. Interesant este și faptul că bio-disponibilitatea și eficiența alimentelor fermentate o depășește pe cea a suplimentelor/medicamentelor probiotice", explică renumitul medic.
Orice popor are în tradiția culinară alimente fermentate, care au dincolo de rolul de a crește rezistența organismului la boli, și avantaje nutriționale: sunt bogate în vitamine din grupul B și în vitamina C, fibre, fitonutrienți antioxidanți, minerale (calciu, potasiu, magneziu, fosfor, fier) Borșul și zeama de varză au fost sursa de vitamina C pe perioada iernii, atunci când nu existau fructe și legume proaspete. Produsele lactate fermentate, fie că e vorba de iaurt sau lapte bătut, sunt cunoscute dintotdeauna ca remedii pentru o digestie bună și un tranzit intestinal optim.
