Pe piața românească sunt puține produse fără gluten, care sunt și foarte scumpe
- Publicitate -
Persoanele diagnosticate cu boala celiacă nu trebuie să ia nicio pastilă și nu-și fac nicio injecție - pentru această afecțiune nu există tratament medical. Singura "pavăză" a bolnavilor, care-i protejează de eventualele complicații, este urmarea strictă a unui regim alimentar fără gluten.
Afecțiune a intestinului subțire, celiachia presupune atrofierea vilozităților și apariția tulburărilor de digestie. Boala este dată de intoleranța la gluten - denumirea dată proteinelor din cerealele cu spic sau hibrizii lor. Arătam, în articolul publicat în ediția de ieri a cotidianului "Cuget Liber", că boala celiacă nu se vindecă. Boală autoimună, ereditată, celiachia rămâne pentru toată viața. Cu toate acestea, pacienții nu îi vor resimți simptomele și nu le va afecta starea de sănătate dacă se protejează, neconsumând produsele pe bază de gluten. Concret, bolnavilor le sunt interzise toate produsele din comerț care conțin proteine de grâu, orz, ovăz, secară. Este vorba de făină, griș, pâine, macaroane, biscuiți, napolitane, prăjituri, sosuri, muștar, dar și dulciuri, mezeluri și brânzeturi care au adaos de gluten.
O viață de restricții - nu poți mânca bucate gătite la restaurant sau la rude, iar în propria gospodărie trebuie avut grijă în momentul preparării mâncărurilor pentru bolnavii cu celiachie, pentru că există risc de contaminare cu gluten de la preparatele pentru restul familiei. Mai mult, dacă mulți consumatori citesc arareori informațiile privind compoziția produselor, pentru bolnavii cu această afecțiune lecturarea lor este obligatorie. Se acordă o mai mare atenție alimentației, este dificil, dar există soluții, ne-a destăinuit Gabriela Gălbinaș, mămica unei fetițe diagnosticate cu boala celiacă.
Ce înseamnă celiachia pentru o adolescentă de 14 ani
Lavinia are 14 ani, iar în urmă cu o lună a aflat că are boala celiacă. A fost diagnosticată din întâmplare, cu ocazia testării copiilor cu diabet, pentru că fetița nu a avut niciun simptom.
Despre ce înseamnă celiachia, părinții au aflat de la medicul pediatru și de pe forumurile pe care au postat pacienții din alte județe sau țări.
În primă fază, au aflat despre ce are și ce nu are voie copila să mănânce. Astfel au aflat că au la dispoziție produse fără gluten, care pot fi recunoscute după spicul barat de pe etichetă. "Citeam pe forum despre un produs care s-ar găsi în supermarketuri și începeam să-l căutăm", ne-a spus Gabriela Gălbinaș. De asemenea, mai pot fi consumate și produsele pe care se specifică "fără gluten".
Odată ajunși în magazin, părinții descopereau că… românii nu se dezic. Puțini sunt producătorii care specifică pe etichete dacă în compoziție există sau nu gluten, dar și mai puțini sunt cei care se preocupă să scoată pe piață produse pentru bolnavi celiaci. O altă problemă sunt etichetele traduse în limba română - o altă obligație impusă prin legislație. "La unele produse răzuim eticheta în limba română, pentru că am constatat că nu corespunde cu cea realizată de producător. La o pungă de semințe, de exemplu, traducerea în limba română arăta că au fost date prin sare, în vreme ce pe eticheta în limba engleză se menționa și de făină. Sau se menționează pe produs că are proteine vegetale, dar fără a specifica anume care", ne-a mai spus părintele.
Pe de altă parte, deși se menționează pe produs că nu conține proteina toxică pentru bolnavi, nu trebuie exclusă posibilitatea unei contaminări industriale, prin folosirea acelorași utilaje, aceleiași linii tehnologice și recipiente și pentru alimentele cu gluten. Este cazul pufuleților, a fulgilor de porumb, de exemplu, care deși sunt din porumb pot conține gluten dacă au intrat în contact cu produse cu această proteină.
Prețuri ca pentru delicatese
Produse care pot fi consumate de bolnavii celiaci există, dar puține și scumpe. Pâinea, chiar dacă nu este cumpărată din magazin, poate fi preparată în casă, dintr-o făină de porumb sau orez, fără gluten. La fel, pot fi preparate prăjituri, napolitane, biscuiți sau blaturi de pizza. Există mezeluri, brânzeturi și lactate în prepararea cărora nu a fost folosit amidon. La fel, biscuiți și sosuri. Inconvenientul este că se găsesc mai greu și sunt mai scumpe. Astfel, un kilogram de făină fără gluten, din care pot fi preparate patru pâini, costă 25 de lei, un pa-chețel de zece biscuiți costă 20 de lei, o înghețată poate ajunge și la 40 de lei, în vreme ce kilogramul de mezel depășește 80 de lei, iar de ciocolată poate depăși 250 de lei.
În ceea ce privește lactatele, este indicat să fie achiziționate de la particulari doar dacă aveți posibilitatea să le testați. "Pentru testare, se pune în smântână sau lapte o picătură de tinctură de iod, iar dacă se colorează în albastru înseamnă că s-a folosit amidon pentru închegare și nu poate fi consumat", ne-a spus femeia.
Pentru că piața autohtonă este "săracă" în astfel de produse, de cele mai multe ori se apelează la rudele de peste hotare - unde oferta este mai diversificată, în mare parte pentru că au fost depistate mai multe cazuri de celiachia decât la noi în țară, unde medicii abia acum încep să afle mai multe despre boală.
De asemenea, nu pot fi consumate borș, bere și alte produse cu malț.
Atenție deosebită în bucătărie
Pentru a îndepărta riscul contaminării prin contact cu alte produse, se impune o grijă deosebită și față de prepararea bucatelor. Astfel, ustensilele din lemn și teflon, care sunt poroase, trebuie folosite separat. "Am luat inclusiv alt prăjitor și aparat pentru preparat sendvișuri", a arătat constănțeanca. Restul veselei trebuie spălat cu grijă.
Pe de altă parte, sunt permise în dietă carnea, fructele și legumele.
Chiar dacă boala a fost depistată mai târziu, dacă sunt respectate indicațiile medicilor, intestinul subțire se reface în câțiva ani, semn că afecțiunea este ținută sub control.
