Vertijul, afecțiunea care te face să simți că se învârte totul în jurul tău

de Mirabela ȘERBĂNESCU Joi, 30 Mai 2024 1217
Amețeala și alte senzații de dezechilibru sunt, alături de durerile lombare și cefalee, printre cele mai frecvente afecțiuni din ziua de azi, atingând o incidență de aproximativ 40% la persoanele cu vârsta de peste 40 ani și 25% la cele de peste 65 ani.
Termenul de amețeală este utilizat de către pacient pentru a descrie o senzație de rotire sau învârtire, dar și de balansare non-rotatorie, slăbiciune, senzație de leșin sau nesiguranță. Pe baza unei anamneze atente și a unei examinări fizice amănunțite, se poate face deosebirea dintre vertijul real, amețeala provocată de presincopă, o tulburare a mersului și anxietate. Potrivit dr. Marinela Leontescu, recunoașterea vertijului nu este dificilă atunci când pacientul afirmă faptul că obiectele din mediul înconjurător s-au învârtit sau s-au mișcat ritmic într-o direcție, sau că a experimentat o senzație de rotație a capului sau corpului.
„Vertijul apare brusc şi poate să dureze de la câteva minute până la câteva ore în funcţie de mecanismul care îi induce apariţia. În anumite situaţii, poate fi însoţit de greaţă, vărsături, paloare, transpiraţii şi tulburări de mers. Pacientul poate fi reticent în a merge sau poate să prezinte un mers nesigur, înclinat într-o parte, uneori chiar incapabil să se deplaseze. Forţat să stea întins, acesta realizează faptul că o poziţie, de obicei pe o parte cu ochii închişi, reduce ameţeala şi greaţa, iar cea mai mică mişcare a capului o agravează”, a explicat medicul.
În funcţie de originea simptomelor, există două tipuri principale de vertij:
Periferic, care este cel mai frecvent tip, întâlnit în 80% din cazuri, fiind cauzat de afectarea urechii interne - VPPB (vertij paroxistic poziţional benign), boala Meniere, neuronita vestibulară, sindromul de dehiscenţă de canal semicircular. Vertijul central este provocat de o leziune la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral, precum AVC (accident vascular cerebral), scleroză multiplă, formaţiuni tumorale cerebrale, migrene. În vertijul de origine centrală, a subliniat medicul, senzaţia de rotire poate fi mai puţin violentă decât a celui periferic, însă dezechilibrul este mai semnificativ, mersul mai dificil, putând fi asociat cu deficite neurologice, tulburări de vorbire, tulburări de deglutiţie sau vedere dublă.
În cazul ameţelii, pacientul prezintă o senzaţie de nesiguranţă tranzitorie, de plutire, fiind frecvent rezultatul unor afecţiuni sistemice, ale sistemului nervos central sau sistemului cardiovascular. Starea poate apărea în puseu hipertensiv, hipoglicemii, anemie, tulburări digestive (colecistită), consum excesiv de alcool, consum de droguri, tulburări psihice, stres, oboseală excesivă.
Diagnosticul de vertij poate fi multidisciplinar, acesta fiind stabilit în urma unui consult de specialitate şi al unor investigaţii precum teste de audiometrie şi posturografie, bilanţ imagistic- CT, RMN. În ceea ce priveşte tratamentul, acesta implică tratamentul acut sau cronic al afecţiunilor care l-au generat, precum şi de recuperare a funcţiei de echilibru. Un rol important îl are terapia de reeducare vestibulară, dar programul poate include exerciţii pentru echilibru, mişcări oculare şi poate fi adaptat în funcţie de simptome.
Taguri

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Alte știri din sectiunea Sănătate

Ultima oră

Titlurile zilei