"Alo, casa de copii?". Așa a început apelul unui băiat în vârstă de 16 ani, care, din cauza certurilor cu părinții săi, s-a gândit la posibilitatea de a merge într-un centru de plasament. "Era foarte tulburat și a spus că simte că părinții lui nu îl mai doresc, că este controlat și apostrofat la fiecare pas, că nimic din ceea ce face nu este bine și nu satisface dorințele părinților lui. A mărturisit că ar vrea să fie ascultat mai mult și judecat mai puțin. Mi-a spus că nu îi place să îi vorbească de rău pe ai lui, deși sunt nedrepți cu el. Vroia doar să nu îl mai certe sau să îl facă să se simtă un nimeni", își amintește Ana, consultant la Telefonul copilului, impresionată de apelul băiatului.
- Publicitate -
Aceasta este numai una dintre sutele de povești pe care le aud consultanții de la Telefonul copilului. Aproape întotdeauna la celălalt capăt al firului se află un copil necăjit, unul care cere ajutor, care își pune și ultimele speranțe în vocea aceea caldă care îi vorbește așa de frumos și îl ascultă fără să îl judece.
Acasă înseamnă pentru tot mai mulți copii "camera de tortură"
Poveștile sunt triste, de multe ori incredibile. Lunar, copii din toate colțurile țării sună la Telefonul Copilului pentru a cere ajutor. Copii fără copilărie, victime ale unor părinți care își varsă frustrările asupra lor, ajung să ceară să fie luați din familie. Cândva un loc de speriat, centrul de plasament reprezintă acum, pentru unii copii, o speranță de mai bine. "Acasă" înseamnă pentru mulți "camera de tortură", iar gândul la părintele rău îi face să se înfioare.
Confruntați cu probleme ca alcoolismul, lipsa unui loc de muncă satisfăcător, nemulțumirea în cuplu și, nu în ultimul rând, sărăcia, sunt părinți care aleg violența împotriva familiei ca mijloc de a-și defula frustrările generate de propriile eșecuri. Indiferent dacă sunt sau nu loviți, copiii crescuți într-un mediu conflictual sunt supuși unui abuz emoțional constant, care pe termen lung poate avea efecte devastatoare asupra psihicului lor.
Numărul copiilor care cer instituționalizarea a crescut cu 85% față de 2008
Cele mai multe apeluri primite în lunile august și septembrie ale anului în curs au fost pentru abuz. Cinci copii din Constanța au sunat spunând că sunt abuzați, trei dintre aceștia s-au plâns că sunt molestați fizic, unul că este abuzat emoțional, iar celălalt că este neglijat.
Mulți dintre copiii care sună la 116.111 spun că vor să nu mai stea în familiile lor. Ar prefera să fie mutați într-un centru de plasament sau luați în grija unei asistente maternale decât să mai rămână la ei acasă. Cifrele sunt alarmante. Potrivit statisticilor Asociației "Telefonul copilului", numărul copiilor care cer instituționalizarea a crescut față de anul 2008 cu 85%.
