Şprotul, midiile şi rapanele din Marea Neagră sunt pline de microplastice. Asta arată un studiu recent al specialiștilor de la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină (INDCM) „Grigore Antipa” din Constanța. Rezultatele sunt îngrijorătoare: în peste 90% din rapane și șprot, precum și în aproape 70% din midiile testate regăsim aceste reziduuri care ne afectează sănătatea.
- Publicitate -
Un studiu recent al cercetătorilor din Constanța prezintă date îngrijorătoare. Cantități mari de particule din plastic au fost descoperite de specialiștii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină din Constanța, în trei dintre cele mai consumate specii de pește și fructe de mare din Marea Neagră.
„Am observat prezența microplasticelor la toate cele trei specii, însă în procente diferite. Aproximativ 67% dintre midiile analizate în cadrul studiului au conținut microplastice și aproximativ 93% dintre exemplarele de șprot și de rapană. Dintre aceste microplastice, au predominat fibrele, în proporție de mai mult de 90%, la toate cele trei specii," a explicat Andreea Ciucă, asistent de cercetare la INCDM Constanța.
„Este vorba de scoici, midii, organisme filtratoare, de rapană, organism prădător, și șprot, pește care este un pește filtrator și care se hrănește cu plancton. Este, să zicem așa, o situație la care ne așteptam, având în vedere prezența microplasticelor peste tot. Nu mai există o zonă pe glob care să nu fie afectată de prezența acestor microplastice, particule mici sau fibre de diverse dimensiuni," a declarat Florin Timofte, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Potrivit specialiștilor, una dintre principalele cauze o reprezintă apropierea de gurile de vărsare ale Dunării. În timp, microplasticele ingerate de organismul uman pot fi asociate cu boli cronice și îmbătrânire prematură.
„Inevitabil, chiar dacă ne ferim, de exemplu de sursele de hrană din mare, tot ajung în noi, pentru că o bună parte din furajele pentru animale, de exemplu, sunt făcute cu făină de pește", a explicat biologul Răzvan Popescu Mirceni.
Plasticul este deșeul cel mai frecvent întâlnit de voluntari în acțiunile de ecologizare a plajelor și care, potrivit specialiștilor, se descompune între 200 și 400 de ani.
„Predomină undeva la 80% din totalul deșeurilor. Sunt elementele din material polimeric artificial, adică plasticul. De exemplu, în sesiunea de toamnă, unde am înregistrat 13.800 de elemente, 82% au fost elemente din plastic, iar mucul de țigară a predominat cu aproximativ 7.500 de elemente", a explicat și Angelica Paiu, reprezentant ONG Mare Nostrum.
Studiul a fost finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE, și a fost publicat în luna decembrie 2025. Specialiștii vor continua cercetările și în perioada următoare, pe alte specii de peștew din Marea Neagră.
